Liderul rus Vladimir Putin s-a întâlnit duminică la Kremlin cu premierul slovac Robert Fico, o vizită rară a unui lider al Uniunii Europene la Moscova, în contextul în care un contract ce permite gazului rusesc să tranziteze Ucraina în drumul său către Europa se apropie de expirare, relatează Reuters.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat joi că Kievul ar putea lua în considerare continuarea tranzitului de gaze ruseşti, dar numai cu condiţia ca Moscova să nu primească plata până după război – o condiţie pe care este puţin probabil să o accepte. Putin a declarat în aceeaşi zi că este clar că nu va exista un nou acord cu Kievul pentru a putea trimite gaz rusesc prin Ucraina către Europa, potrivit stiripesurse.
Citește și: Jean-Claude Juncker: Donald Trump ar trebui să fie tratat cu respect
Aşadar, ce se întâmplă dacă tranzitul gazului rusesc prin Ucraina este complet oprit şi cine va fi cel mai afectat?
CÂT DE MARI SUNT VOLUMELE?
Livrările de gaz rusesc către Europa prin Ucraina sunt relativ mici. Rusia a livrat aproximativ 15 miliarde de metri cubi de gaz prin Ucraina în 2023, ceea ce reprezintă doar 8% din fluxurile maxime de gaz către Europa pe care Rusia le livra prin diverse rute în 2018-19.
Rusia a petrecut o jumătate de secol construindu-şi cota de piaţă a gazului în Europa, care la apogeu a fost de 35%. Moscova şi-a pierdut însă cota în favoarea unor rivali precum Norvegia, Statele Unite şi Qatar după invazia sa în Ucraina, în 2022, ceea ce a determinat UE să îşi reducă dependenţa de gazul rusesc.
Preţurile gazelor din UE au crescut în 2022 până la niveluri record după pierderea aprovizionării ruseşti. Potrivit oficialilor şi comercianţilor din UE, această creştere nu se va repeta, din cauza volumelor modeste şi a numărului redus de clienţi pentru volumele rămase.
CINE SE APROVIZIONEAZĂ DIN RUTA UCRAINEANĂ
Gazoductul Urengoi-Pomari-Ujgorod din perioada sovietică aduce gazul din Siberia prin oraşul Sudja din regiunea Kursk din Rusia – care se află acum sub controlul forţelor militare ucrainene. Apoi trece prin Ucraina către Slovacia.
În Slovacia, gazoductul se împarte în ramuri care merg spre Republica Cehă şi Austria.
Exporturile totale de gaze ale Rusiei pe această rută au rămas stabile, în ciuda opririi fluxurilor de la Gazprom către compania OMV din Austria, la jumătatea lunii noiembrie, din cauza unei dispute contractuale şi a disputelor juridice, în timp ce alţi cumpărători au intervenit pentru a cumpăra volumele.
Austria încă primeşte cea mai mare parte a gazului său prin Ucraina, în timp ce Rusia furnizează aproximativ două treimi din importurile de gaz ale Ungariei.
Slovacia primeşte de la gigantul energetic Gazprom aproximativ 3 miliarde de metri cubi de gaz pe an, adică aproximativ două treimi din necesarul său.
Republica Cehă a redus aproape complet importurile de gaze din est anul trecut, dar a început să ia gaze din Rusia în 2024.
Majoritatea celorlalte rute ruseşti de gaz spre Europa sunt închise, inclusiv Iamal-Europa prin Belarus şi Nord Stream pe sub Marea Baltică.
Singura altă rută operaţională de gazoducte ruseşti către Europa rămâne Blue Stream şi TurkStream către Turcia, pe sub Marea Neagră. Turcia trimite unele volume de gaz rusesc spre Europa, inclusiv spre Ungaria.
TurkStream ar fi o variantă şi pentru Transnistria, ca să primească în continuare gazul rusesc, prin Bulgaria şi România, dar Gazprom a refuzat această alternativă sub pretextul plăţii unor datorii nerecunoscute de Chişinău.
DE CE MAI FUNCŢIONEAZĂ RUTA UCRAINEANĂ?
Deşi volumele de gaze ruseşti rămase pentru tranzit sunt mici, rămâne o problemă pentru UE. Mulţi membri ai UE, precum Franţa şi Germania, au declarat că nu vor mai cumpăra gaz rusesc, însă poziţia Slovaciei, Ungariei şi Austriei, care au legături mai strânse cu Moscova, pune la îndoială abordarea comună a UE. Aceste ţări, care încă mai primesc gaz rusesc, susţin că acesta este combustibilul cel mai ieftin şi acuză, de asemenea, ţările vecine din UE pentru taxele de tranzit ridicate impuse livrărilor alternative.
Ucraina încă câştigă între 0,8 şi 1 miliard de dolari pe an din taxele de tranzit pentru gazul rusesc.
Conform calculelor Reuters, exporturile totale de gaze prin conducte ale Gazprom către Europa, prin toate rutele, în 2024 au crescut la 32 de miliarde de metri cubi de la 28,3 miliarde de metri cubi în 2023, când s-au prăbuşit la cel mai scăzut nivel din anii 1970.
Rusia ar putea câştiga aproximativ 5 miliarde de dolari din vânzările prin Ucraina în acest an, pe baza unui preţ mediu al gazului prognozat de guvernul rus la 339 de dolari pe 1.000 de metri cubi, conform calculelor Reuters.
Gazprom s-a prăbuşit la o pierdere netă de 7 miliarde de dolari în 2023, prima sa pierdere anuală din 1999, din cauza pierderii pieţelor de gaze din UE.
Rusia a declarat că ar fi dispusă să prelungească acordul de tranzit, dar Kievul a afirmat în repetate rânduri că nu va face acest lucru.
Citește și: Trei sferturi din suprafaţa Pământului a devenit ‘permanent mai aridă’
O altă opţiune este ca Gazprom să furnizeze o parte din gaz pe o altă rută, de exemplu prin TurkStream, Bulgaria, Serbia sau Ungaria. Cu toate acestea, capacitatea prin aceste rute este limitată.
Ungaria doreşte să menţină deschisă ruta ucraineană, dar a declarat că va continua să primească gaz rusesc din sud, prin conducta TurkStream de pe fundul Mării Negre.
UE şi Ucraina au solicitat, de asemenea, Azerbaidjanului să faciliteze discuţiile cu Rusia cu privire la acordul de tranzit al gazelor.
O sursă de rang înalt din cadrul companiei energetice azere SOCAR a declarat vineri pentru Reuters că Moscova şi Kievul nu au reuşit să ajungă la un acord cu privire la acordul intermediat de Azerbaidjan pentru continuarea exporturilor de gaze ruseşti către Europa prin Ucraina.
