Cererea de aderare a Finlandei la NATO era o ”etapă naturală” după invadarea Ucrainei de către Rusia, a afirmat sâmbătă şeful diplomaţiei finlandeze Pekka Haavisto într-o conferinţă privind securitatea, organizată în Bahrain, transmite AFP, potrivit agerpres.
Finlanda şi Suedia au prezentat în luna mai o candidatură comună la Alianţa Nord-Atlantică, abandonând nealinierea lor militară ce dura de decenii. Această solicitare, care trebuie să fie aprobată cu unanimitate de statele membre actuale, a fost ratificată până acum de toate ţările aliate cu excepţia Turciei şi a Ungariei.
Citește și: ‘Acest război este şi problema voastră’, spune Macron la summitul APEC
”Cererea de aderare la NATO constituia pentru noi o etapă naturală de atins”, a declarat Haavisto.
El a amintit că Helsinki anunţase încă din 2004 că ”opţiunea NATO” va fi avută în vedere în caz de ”schimbare dramatică” pe planul securităţii.
”Şi ce ar putea fi mai dramatic ca schimbare decât atacarea unei ţări cu 50 de milioane de locuitori de către vecina sa?”, a adăugat ministrul finlandez.
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan blochează din luna mai intrarea Finlandei şi a Suediei în NATO, pe care le acuză mai ales de protejarea combatanţilor din Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) şi din Unităţile de Protecţie a Poporului (YPG), organizaţii considerate ”teroriste” de către Ankara.
Citește și: Ce anume prevăd articolele 4 și 5 din tratatul NATO
