Moda în Trecere: Între Inovație și Tradiție la Săptămâna Modei de la Paris
Moda se află într-o perioadă de tranziție, așa cum a fost evident la prezentările de primăvară/vară 2025 de la Paris. Multe branduri au încercat să-și găsească drumul înainte, în contextul încetinirii economice din China și scăderii prelungite a cheltuielilor în industria luxului la nivel global. În plus, unele case de modă se confruntă cu schimbări în conducerea creativă și preferințele în schimbare ale consumatorilor, ceea ce a dus la colecții mai puțin convingătoare, relatează Financial Times.
Chanel încă resimte absența unui director creativ, însă acest lucru urmează să se schimbe curând, potrivit președintelui Bruno Pavlovsky. El a anunțat că până la sfârșitul lunii va fi numit un nou designer. Casa de modă a rămas fără un lider artistic de la plecarea Virginiei Viard în iunie, după aproape trei decenii de activitate la Chanel. Această decizie este esențială pentru păstrarea ritmului de creștere al brandului, care a înregistrat venituri de 19,7 miliarde de dolari în 2023, potrivit stiripesurse.
Citește și: Aproape 46% dintre moldoveni vor modificarea Constituţiei pentru aderarea la UE (sondaj)
Între timp, Chanel continuă să-și consolideze poziția în Paris, achiziționând proprietăți pe Avenue Montaigne și revenind la Grand Palais pentru prezentarea noii colecții. Cu toate acestea, lipsa unei viziuni creative puternice a fost resimțită, locația impunătoare eclipsând uneori hainele prezentate, precum capele transparente și denimul decorat cu paiete.
De asemenea, alte case de modă au optat pentru spectacole grandioase. Coperni, cunoscut pentru show-urile sale virale, a organizat un eveniment inedit la Disneyland, cu Kylie Jenner în rolul principal. Această tendință de a pune accentul pe factorul de divertisment, în detrimentul hainelor, devine tot mai evidentă în industria modei, punând sub semnul întrebării rolul defilărilor tradiționale.
În ciuda dominanței marilor case de modă, designeri independenți precum Duran Lantink și Niccolò Pasqualetti au reușit să impresioneze prin creativitatea lor. Lantink, cunoscut pentru utilizarea materialelor reciclate, și-a demonstrat măiestria cu piese conceptuale, dar și cu modele comerciale bine realizate, dovedind că micile afaceri pot străluci în industria modei pariziene.
De asemenea, scena modei japoneze continuă să impresioneze prin originalitate și nonconformism. Designeri precum Junya Watanabe, Sacai și Jun Takahashi (Undercover) duc mai departe moștenirea revoluției conduse de nume ca Issey Miyake și Yohji Yamamoto în anii ’80. Aceștia își urmează propriul drum, sfidând convențiile. Takahashi a optat pentru o prezentare intimă la Dover Street Market Paris, înlocuind podiumul tradițional cu o experiență de tip brunch, iar Kawakubo a îmbrățișat și mai mult estetica sculpturală, deși piesele sale nu sunt neapărat purtabile. Totuși, teatralitatea acestor prezentări aduce succes în vânzările din magazine.
Brandurile mari, precum Hermès și Victoria Beckham, încearcă să găsească echilibrul între a oferi clienților ceea ce își doresc și a prezenta idei noi în modă. Nadege Vanhee, de la Hermès, s-a concentrat pe o colecție previzibilă, dar luxoasă, cu piese din piele și nuanțe neutre, în timp ce Victoria Beckham a mizat pe experimente artistice și piese mai îndrăznețe, dar care nu au rezonat complet cu identitatea brandului. În general, casele de modă par să fie într-o căutare constantă de a îmbina tradiția cu inovația, adaptându-se la noile preferințe ale consumatorilor.
