O armată de clasă mondială, acesta este visul pe care preşedintele chinez Xi Jinping îl doreşte transpus în realitate până în 2050. Însă în Asia, chiar dacă eforturile în acest sens ale Chinei îngrijorează vecinii, ele nu reprezintă cu toate acestea o ameninţare imediată, potrivit unor experţi, relatează miercuri AFP, potrivit agerpres.
Avioane, nave, arme… Bugetul militar chinez creşte de 30 de ani pentru a moderniza echipamente învechite, însă rămâne în continuare de trei ori mai mic decât cel al SUA. Prin urmare, Beijingul vrea să recupereze întârzierea.
‘Trebuie realizată modernizarea apărării naţionale şi a armatei până în 2035, iar spre mijlocul secolului armata populară (chineză) trebuie să devină o armată de clasă mondială’, a declarat recent Xi în faţa celor 2.300 de delegaţi ai Partidului Comunist Chinez (PCC).
Citeşte şi: Opt morţi în primul atac TERORIST comis la New York după 2001
Un discurs care ‘se adresează elementelor de opinie naţionaliste’, apreciază James Char, expert militar de la Universitatea Tehnologică din Nanyang, Singapore. ‘Acesta este de asemenea un mesaj adresat altor ţări, pentru a le semnala dorinţa Beijingului de a avea o armată la fel de puternică precum economia sa’, astăzi a doua din lume.
China a pierdut toate conflictele la care a luat parte începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea. ‘Mai mult ca orice altă ţară, visăm prin urmare la o armată puternică’, explică Ni Lexiong, profesor la Institutul de Cercetări asupra Strategiei de Apărare de la Shanghai. ‘Nu pentru a distruge alte ţări, ci pentru a ne apăra. Răsturnările de regim din Irak şi Libia au constituit de asemenea un avertisment cu privire la această necesitate’, adaugă expertul.
China nu a mai participat la niciun conflict după un scurt război împotriva Vietnamului, în 1979. Însă ea îşi întăreşte prezenţa pe plan internaţional.
Citeşte şi: Carles Puigdemont, convocat de justiţia spaniolă, rămâne deocamdată la Bruxelles (presă)
În acest an, China a deschis prima sa bază militară în străinătate, la Djibouti. Marina sa participă din 2008 la operaţiuni anti-piraterie din largul Somaliei şi în golful Aden. China este cel mai mare contributor al operaţiunilor ONU de menţinere a păcii dintre membrii permanenţi ai Consiliului de Securitate, cu 2.500 de soldaţi şi experţi militari.
Însă China îşi îngrijorează vecinii. Cu India, ea are mai multe dispute de frontieră, ilustrate vara aceasta printr-un diferend tensionat în Himalaya, care a durat două luni.
Japonia este iritată de patrulele maritime chineze de lângă insulele Senkaku (Diaoyu în mandarină), revendicate de China. Pentru Tokyo, consolidarea militară chineză este ‘un motiv de îngrijorare pentru securitatea în regiune’.
Nu în ultimul rând, Beijingul revendică cea mai mare parte din Marea Chinei de Sud, unde statele riverane (Vietnam, Filipine, Malaezia) emit şi ele pretenţii. De la instalarea sa la putere, la sfârşitul lui 2012, Xi Jinping a întărit recifele din zona controlată de China, pentru a construi aici instalaţii militare.
‘China nu are veleităţi războinice. Însă este incontestabil faptul că sporirea puterii sale militare antrenează o cursă a înarmării în Asia. Japonia vorbeşte despre reînarmare, Coreea de Sud desfăşoară un sistem antirachetă, bugetele apărării din Vietnam şi Filipine cresc rapid’, a explicat Juliette Genevaz, cercetătoare la Institutul de cercetări strategice din cadrul Şcolii militare franceze.
Citeşte şi: Coreea de Sud refuză să se înarmeze nuclear şi reia colaborarea cu China
Cheltuielile militare ale Chinei în 2016 au atins 215 miliarde de dolari, potrivit Institutului Internaţional de Cercetări pentru Pace de la Stockholm (Sipri), ceea ce o plasează pe primul loc în Asia, cu mult în faţa Indiei (56 miliarde), Japoniei (46 miliarde) şi Coreei de Sud (37 miliarde).
Xi Jinping a trebuit să-şi etaleze forţa în calitate de conducător al armatei în timpul primilor săi cinci ani de mandat, pentru a-şi consolida puterea, apreciază James Char. În timpul Congresului PCC, Xi a reafirmat ‘conducerea absolută’ a Partidului Comunist asupra armatei, după ce a înlăturat pentru corupţie doi dintre cei mai importanţi militari de rang înalt ai ţării.
‘Acum, că şi-a întărit autoritatea (Xi a fost reconfirmat la putere pentru încă cinci ani, la cel de-al XIX-lea Congres al Partidului Comunist Chinez, desfăşurat recent – n.r.) este de aşteptat ca Beijingul să desfăşoare o diplomaţie mai puţin agresivă pe termen scurt şi mediu. China va continua să evolueze tot mai departe de ţărmurile sale şi, probabil, să-şi deschidă noi baze în străinătate. Însă, ea va acţiona cu prudenţă pe plan internaţional şi nu se va angaja în misiuni de ‘jandarm al lumii’, asemeni celor ale SUA în Irak sau Afganistan’, este de părere Char.
