Uniunea Europeană ar trebui să discute opţiunea de a limita temporar unele drepturi de vot ale viitorilor noi membri ai blocului şi de a crea mai multe măsuri de protejare a statului de drept, au scris Germania, Franţa, Olanda, Belgia şi Luxemburg într-un document consultat de Reuters.
În contextul în care Muntenegru speră să se alăture UE în 2028, iar Albania, Ucraina şi Republica Moldova încearcă să facă progrese în cererile lor de aderare, între guvernele europene sunt în curs discuţii referitor la oportunitatea de schimba regulile pentru noii membri.
Unele capitale fac în prezent presiuni pentru ca UE să dezvolte garanţii mai puternice pentru viitorii membri, ca urmare, în parte, a experienţei blocului cu regresul democratic din Ungaria sub fostul prim-ministru Viktor Orban.
Documentul susţinut de cele cinci state membre conturează posibile opţiuni ce ar putea fi incluse în viitoarele tratate de aderare, inclusiv un nou mecanism de monitorizare şi o clauză de siguranţă care ar permite luarea de măsuri în cazul unui regres grav în domenii precum democraţia şi libertatea presei.
“UE ar trebui să aibă o discuţie aprofundată cu privire la posibilitatea unor limitări temporare, tranzitorii, ale drepturilor de vot pentru noile state membre în anumite părţi ale acquis-ului UE unde este necesară unanimitatea”, au scris cele cinci ţări, menţionând domenii precum extinderea, politica externă şi deciziile privind bugetul UE unde, în prezent, este necesar consimţământul tuturor ţărilor membre.
Cipru, care deţine preşedinţia rotativă a Consiliului UE, a declarat săptămâna trecută că a început să se pregătească pentru a deschide oficial negocierile cu Ucraina şi Republica Moldova asupra primului grup de capitole de negociere, care acoperă statul de drept şi standardele democratice.
“Ucraina aparţine UE. Toate cele şase clustere (grupuri tematice de capitole de negociere n.r.) trebuie deschise fără întârziere. NATO trebuie să rămână pe masă ca cea mai puternică garanţie de securitate”, a declarat prim-ministrul estonian Kristen Michal pe X după ce s-a întâlnit cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski marţi, la Tallinn.
