Dacă 2024 a fost un an marcat de alegeri în întreaga lume – cu revenirea lui Donald Trump la putere în Statele Unite, consolidarea partidelor de dreapta în alegerile din Uniunea Europeană, o schimbare politică în Marea Britanie de la conservatori la laburiști și realegerea lui Narendra Modi în India – 2025 promite să aducă propriul set de surprize în Europa. Germania – din nou în jocul politic european? – se întreabă EURONEWS într-o analiză, relatează Rador Radio România.
După votul de neîncredere dat de Bundestag cancelarului Olaf Scholz la 16 decembrie 2024, alegerile anticipate vor avea loc la 23 februarie 2025, potrivit stiripesurse.
Citește și: Gazprom și-a majorat producția cu zeci de miliarde de metri cubi de gaze
Campania electorală a fost marcată de atacul comis la 20 decembrie de un medic de origine saudită pe piața de Crăciun din Magdeburg.
Deși atacatorul avea opinii islamofobe, potrivit ministrului de interne Nancy Faeser, și și-a exprimat sprijinul pentru partidul Alternativa pentru Germania (AfD), incidentul a cristalizat totuși sentimentul antiimigrație într-o regiune din estul Germaniei deja câștigată de AfD.
Ultimul sondaj
Conform ultimului sondaj INSA, AfD se situează în prezent la 20,5%, pe locul doi după CDU/CSU (31%). CDU a capitalizat pe respingerea coaliției SPD-Verzi-FDP. CDU este condusă de Friedrich Merz, un potențial viitor cancelar, care propune o politică mai liberală din punct de vedere economic decât sub Angela Merkel și mai conservatoare din punct de vedere social, de exemplu în ceea ce privește problema migrației.
Friedrich Merz, care a avansat în epoca Helmut Kohl, se angajează pentru o Europă mai integrată, el dorind relansarea relațiilor cu Franța și Polonia, criticând dependența puternică a Europei de Statele Unite și solicitând trimiterea de rachete Taurus Cruise în Ucraina.
Planul lui Friedrich Merz pentru Germania și UE
Liderul Uniunii Creştin-Democrate (CDU), Friedrich Merz, care e favorit să devină următorul cancelar al Germaniei, a declarat că UE ar trebui să facă o nouă încercare de a încheia un acord de liber schimb cu SUA după ce Donald Trump va deveni preşedinte. „Avem nevoie de o agendă pozitivă cu SUA, care ar aduce beneficii atât consumatorilor americani, cât şi celor europeni”, a declarat liderul CDU într-un interviu acordat agenţiei de presă dpa, conform Mediafax. „O nouă iniţiativă comună euro-americană de liber schimb ar putea evita o spirală tarifară periculoasă”, a adăugat Merz.
Nu este clar ce fel de reacţie va obţine Merz la Washington. Trump a oprit negocierile privind Parteneriatul transatlantic pentru comerţ şi investiţii (TTIP), un acord comercial planificat între UE şi SUA, la scurt timp după ce a devenit preşedinte în 2017 şi a continuat să impună taxe vamale produselor europene, notează Financial Times.
Declaraţiile lui Merz vin cu mai puţin de două luni înainte de alegerile anticipate din Germania, provocate de ruperea coaliţiei de guvernare a cancelarului Olaf Scholz. Sondajele sugerează că blocul de centru-dreapta CDU/CSU al lui Merz este pe cale să câştige.
Înainte de revenirea lui Trump la Casa Albă, la 20 ianuarie, germanii sunt din ce în ce mai îngrijoraţi de potenţialul impact negativ al aşa-numitelor sale politici MAGA („Make America great again”) asupra celei mai mari economii din zona euro.
În primul său mandat, Trump a urmărit în mod agresiv o abordare de tipul „America pe primul loc”, menită să reducă deficitul comercial al SUA şi să stimuleze producţia autohtonă, ceea ce a implicat adesea conflicte comerciale cu unii dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai SUA.
Citește și: Tkaciuk: Declarațiile Kremlinului cresc popularitatea Maiei Sandu
Într-un semn al turbulenţelor care vor urma, el a avertizat luna trecută că SUA vor impune taxe vamale pentru produsele UE, cum ar fi maşinile şi utilajele, dacă blocul comunitar nu îşi va intensifica achiziţiile de petrol şi gaze din SUA.
Un studiu realizat anul trecut de Institutul Economic German din Köln (IW) a estimat că economia germană ar suferi pierderi de până la 180 de miliarde de euro pe parcursul celui de-al doilea mandat al lui Trump, ca urmare a unui război comercial între SUA şi Europa.
