De la editorii revistelor glossy la algoritmii TikTok, moda a trecut printr-o revoluție tăcută. În doar 15 ani, autoritatea în stabilirea tendințelor s-a mutat de pe catwalk în feed-ul digital, iar influența a devenit un bun negociabil pe piața conținutului.
Timp de zeci de ani, direcția în modă era stabilită în birourile Vogue, pe podiumurile de la Paris și în atelierele caselor de modă. Astăzi, o adolescentă cu un telefon și o idee ingenioasă poate viraliza un trend într-o singură noapte. Schimbarea nu este doar estetică, este structurală, potrivit stiripesurse.
Citește și: Siegfried Mureșan: Rusia va încerca din nou să influențeze alegerile parlamentare din R. Moldova
În 2010, o copertă în Elle sau Harper’s Bazaar avea puterea de a lansa cariere. Moda era dictată vertical: designerii creau, editorii filtrau, publicul consuma. Odată cu democratizarea accesului la internet și apariția Instagramului (2010), ierarhiile s-au fisurat. Influența a început să circule orizontal.
În jurul anului 2015, influencerii, la început bloggeri de stil, apoi vedete de Instagram au devenit noii curatori ai gustului. De la Chiara Ferragni la Aimee Song, aceste figuri au preluat rolul de ambasadori de brand, oferind un limbaj mai personal și mai accesibil decât editorialele clasice.
Brandurile au înțeles rapid potențialul. În loc de publicitate tradițională, au investit în colaborări, unboxing-uri și evenimente exclusive transmise live. Campaniile s-au mutat de pe panouri publicitare în stories.
Dacă Instagram a însemnat estetizare, TikTok a adus spontaneitate și, uneori, haos. Hashtag-uri precum #oldmoneyaesthetic, #coquette sau #cleanlook nu provin din laboratoarele de marketing, ci din dormitoarele generației Z. „Ceea ce vedem este o reconfigurare accelerată a tendințelor, ele nu mai durează un sezon, ci o săptămână,” afirmă Alexandru D., consultant creativ.
Un exemplu clar: fenomenul „Mob Wife Aesthetic” care a explodat la începutul lui 2024 o revenire spectaculoasă a stilului opulent inspirat din anii ’90, fără vreo legătură cu colecțiile recente ale caselor de modă, ci cu seriale și filme reluate pe platforme de streaming.
Un efect colateral al acestei fragmentări este absența unor trenduri dominante. „Totul este simultan la modă și demodat. Pur și simplu depinde de ce te urmărește algoritmul tău personal,” explică Ruby Justice Thelot, profesor de estetică digitală la NYU, într-un interviu recent pentru BBC.
Apar astfel tendințe antagonice coexistând: minimalism versus maximalism, old money versus Y2K, estetica „clean girl” versus look-ul grunge. Influența este instantanee, dar adesea superficială.
În acest peisaj difuz, casele de modă mari încă încearcă să își păstreze relevanța. Colaborările cu creatori de conținut, direcții creative provocatoare și lansări virale (vezi Balenciaga sau Diesel) sunt parte din strategia de adaptare.
Totuși, pentru consumatori, influența a devenit un proces personalizat. În loc să urmeze trendurile impuse de sus, publicul alege, filtrează și adaptează. Stilul este acum un puzzle digital compus din salvări, like-uri și clipuri de 20 de secunde.
Canalele de influență în modă nu au dispărut, ci s-au multiplicat. Dacă înainte trendurile se mișcau în valuri lente, astăzi vin în rafale, din Est și Vest, de sus și de jos, din lux și din second-hand. E o perioadă fertilă, dar și confuză, în care singura constantă rămâne schimbarea.
