Cât ne costă, de fapt, Ucraina? Dincolo de cele peste 340 de miliarde de euro promise de statele occidentale, nota de plată arată foarte diferit de la o țară la alta. În România, contribuția estimată ajunge la aproximativ 1.077 de euro per contribuabil, dacă sunt incluse și costurile cu refugiații. În nordul Europei, însă, suma sare de 4.000 de euro, în timp ce în sud rămâne de câteva ori mai mică.
Cine a plătit cel mai mult: SUA, UE și marile economii
Cea mai mare parte a sprijinului vine din SUA, cu aproximativ 115 miliarde de euro în ajutor militar, financiar și umanitar, arată o analiză publicată de Kyiv Post.
Citește și: Ce spun experții despre ieșirea R. Moldova din CSI
Urmează instituțiile Uniunii Europene, cu circa 84 de miliarde de euro, iar Germania și Marea Britanie au contribuit, la rândul lor, cu sume consistente – 25, respectiv 19 miliarde de euro.
În același timp, un al doilea val de țări – precum Japonia și Canada – a depășit pragul de 10 miliarde de euro, în timp ce state mai mici, precum Danemarca, Olanda și Suedia, au alocat între 9 și 11 miliarde de euro, adesea cu o componentă militară importantă.
Privite la nivel global, aceste cifre conturează un efort coordonat. Însă întrebarea reală rămâne cât a ajuns, de fapt, să plătească fiecare contribuabil.
600–700 de euro, media în marile economii
Dacă sumele sunt raportate la numărul de angajați (considerați un proxy pentru contribuabili), rezultă că, în majoritatea economiilor mari, sprijinul pentru Ucraina a însemnat aproximativ 600–700 de euro per persoană, în perioada 2022–2025.
Există însă diferențe majore. Țările nordice conduc detașat: Danemarca ajunge la 3.650 de euro per contribuabil, Norvegia la 3.186, iar Suedia la 1.622 de euro.
Peste pragul de 1.000 de euro se află și Estonia, Finlanda, Olanda, Lituania și Luxemburg. În schimb, în SUA contribuția medie este de 716 euro, iar în Germania și Marea Britanie de aproximativ 550–570 de euro.
La polul opus, Franța (252 euro), Austria (183 euro) și Portugalia (181 euro) au contribuții mult mai reduse, în timp ce Spania și Italia rămân sub 120 de euro per contribuabil.
Costurile reale cresc când intră în calcul refugiații
Imaginea se schimbă radical atunci când sunt incluse și costurile cu refugiații ucraineni.
Norvegia și Danemarca rămân în top, dar unele țări din Europa de Est urcă spectaculos. Letonia și Polonia depășesc 2.500 de euro per contribuabil, iar Irlanda și Cehia intră direct în top, cu peste 2.000 de euro.
Lituania crește puternic, iar state precum Bulgaria, România și Spania ajung și ele în primele 20, cu peste 1.000 de euro per contribuabil. Pentru România, contribuția estimată urcă la aproximativ 1.077 de euro per contribuabil, în calculul care include și cheltuielile cu refugiații.
Chiar și Ungaria, critică față de sprijinul pentru Ucraina, ajunge la circa 966 de euro per contribuabil atunci când sunt incluse costurile cu refugiații.
De ce Nordul plătește mai mult decât Sudul
Diferențele dintre state nu sunt întâmplătoare. Țările aflate mai aproape de Rusia sau cu experiențe istorice directe tind să trateze amenințarea mai serios și să contribuie mai mult.
În același timp, nivelul de trai și capacitatea economică joacă un rol important. Astfel se conturează o diviziune clară între Nord și Sud: statele nordice și baltice contribuie semnificativ mai mult decât economii mari din sudul Europei.
Spania și Italia, de exemplu, rămân mult sub media europeană, iar Spania încă nu atinge țintele NATO privind cheltuielile de apărare.
De menționat și că Spania pornește de la doar 104 euro per contribuabil, una dintre cele mai mici contribuții, dar ajunge la aproximativ 675 de euro când sunt incluse și costurile cu refugiații.
Franța, sub nivelul altor puteri europene
Un caz aparte este Franța. Deși președintele Emmanuel Macron a adoptat un discurs dur față de Rusia și a vorbit despre extinderea umbrelei nucleare europene, contribuția relativă a Parisului rămâne mai mică decât a altor parteneri.
Mai mult, Franța ar refuza să participe la unele mecanisme de achiziții de armament pentru Ucraina, unde state precum Norvegia, Olanda, Germania sau Suedia sunt printre principalii contributori.
Citește și: Moldova va exporta energie electrică din surse regenerabile în Ucraina
Cât de suportabil este costul pentru contribuabil
Concluzia generală a analizei ucrainenilor de la Kyiv Post este că sprijinul pentru Ucraina, deși impresionant ca volum total, nu reprezintă o povară copleșitoare pentru contribuabilul mediu din multe state.
Ajutorul nu înseamnă doar bani, ci și echipamente, informații și expertiză. În plus, o parte din costurile cu refugiații este compensată în timp, pe măsură ce aceștia intră pe piața muncii și devin contribuabili.
Chiar și așa, povara este distribuită inegal, iar întrebarea esențială rămâne deschisă: cât de departe sunt dispuse marile economii să meargă pentru a răspunde pe deplin amenințării Rusiei.
