Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a confirmat decizia Comisiei Europene de a înregistra propunerea de iniţiativă cetăţenească europeană “Minority SafePack – one million signatures for diversity in Europe”, contestată de România, informează un comunicat al instanţei publicat joi, potrivit agerpres.
Propunerea de iniţiativă cetăţenească (ICE) intitulată “Minority SafePack – one million signatures for diversity in Europe” – urmărind să invite Uniunea Europeană să îmbunătăţească protecţia persoanelor care aparţin unor minorităţi naţionale şi lingvistice şi să consolideze diversitatea culturală şi lingvistică în Uniune prin adoptarea unei serii de acte legislative – a fost înregistrată parţial de CE printr-o decizie din martie 2017.
Citeşte şi: Pentru testarea Covid, nasul poate să nu fie întotdeauna cea mai bună soluţie – Black News
România a introdus în iunie 2017 o acţiune prin care a solicitat anularea deciziei în litigiu, dar în 2019 Tribunalul UE i-a respins acţiunea, iar România a formulat recurs la CJUE. Potrivit României, Tribunalul a săvârşit erori în interpretarea dispoziţiilor tratatelor referitoare la competenţele Uniunii şi la obligaţia de motivare care îi incumbă Comisiei. România a susţinut în egală măsură că Tribunalul a săvârşit neregularităţi procedurale în cursul fazei orale a procedurii.
Or, Tribunalul nu a săvârşit nicio eroare de drept atunci când a statuat că respectarea drepturilor minorităţilor şi consolidarea diversităţii culturale şi lingvistice, ca valori şi ca obiective ale Uniunii, trebuie luate în considerare cu titlu de acţiuni ale Uniunii în domeniile vizate de această propunere, se arată în comunicatul de joi.
CJUE aminteşte că o propunere de ICE este înregistrată de Comisie în măsura în care “nu se află vădit în afara sferei de competenţă a Comisiei în ceea ce priveşte prezentarea unei propuneri de act juridic al Uniunii în scopul punerii în aplicare a tratatelor”.
Curtea observă de asemenea că, “contrar celor susţinute de România, Tribunalul nici nu a asimilat valorile pe care se întemeiază UE obiectivelor specifice ale Uniunii ce îi permit acesteia să adopte acte juridice, nici nu a extins competenţele acesteia din urmă până în punctul în care să se considere că aceasta ar putea adopta acte juridice fără temei legal în scopul de a asigura respectarea valorilor Uniunii. În fapt, Tribunalul a statuat, fără a săvârşi o eroare de drept, că, în măsura în care se întemeiază în mod valabil pe un temei juridic, actele Uniunii pot de asemenea să urmărească respectarea valorilor Uniunii, cum ar fi respectarea drepturilor minorităţilor, precum şi diversitatea culturală şi lingvistică, explică CJUE.
În ceea ce priveşte obligaţia de motivare a CE, Curtea aminteşte că ea trebuie să fie apreciată în funcţie de împrejurările cauzei, trebuie să fie adaptată naturii actului în cauză şi trebuie să menţioneze în mod clar şi neechivoc raţionamentul instituţiei care a emis actul, astfel încât să dea posibilitatea persoanelor interesate să ia cunoştinţă de justificările măsurii luate, iar instanţei competente să îşi exercite controlul.
În ceea ce priveşte neregularităţile procedurale care ar fi fost săvârşite în cursul fazei orale a procedurii, Curtea invocă principiul contradictorialităţii ce presupune, ca regulă generală, dreptul părţilor la un proces de a fi în măsură să îşi exprime poziţia cu privire la faptele şi la documentele pe care urmează să se întemeieze o hotărâre judecătorească, precum şi de a discuta probele şi observaţiile prezentate în faţa instanţei şi motivele de drept invocate din oficiu de instanţă. Astfel, în vederea îndeplinirii cerinţelor privind dreptul la un proces echitabil, este necesar ca părţile să aibă posibilitatea de a dezbate în contradictoriu atât elementele de fapt, cât şi elementele de drept care sunt decisive pentru soluţionarea procedurii, notează CJUE.
Citeşte şi: CIA: ‘Sindromul Havana’ nu este a priori imputabil unei puteri străine – Black News
În această privinţă, Curtea arată că Tribunalul s-a pronunţat exclusiv asupra motivelor invocate de România, cu privire la care părţile au putut dezbate în contradictoriu în cursul fazelor scrisă şi orală ale procedurii în faţa Tribunalului. Prin urmare, nu i se poate reproşa acestuia din urmă că a încălcat principiul contradictorialităţii în măsura în care nu ar fi adresat întrebări specifice cu privire la fiecare dintre argumentele invocate.
Pe de altă parte, România nu a identificat niciun element esenţial în vederea soluţionării procedurii de care nu ar fi putut lua cunoştinţă şi cu privire la care nu ar fi fost în măsură să îşi exprime poziţia, fie în cadrul fazei scrise, fie în cadrul fazei orale a procedurii în faţa Tribunalului, se mai arată în comunicat.
