Comisia Europeană a redus prognoza de creștere economică pentru Uniunea Europeană în prognoza economică de primăvară pentru 2026, avertizând că noul șoc energetic provocat de conflictul din Orientul Mijlociu va alimenta din nou inflația și va frâna economia europeană.
Executivul european estimează că economia UE va crește cu doar 1,1% în 2026, față de 1,5% în 2025, în timp ce inflația va accelera la 3,1%, după ce anul trecut coborâse la 2,5%. Pentru zona euro, creșterea economică este estimată la numai 0,9% în 2026, iar inflația la 3%, potrivit stiripesurse.
Citește și: Cresc cheltuielile pentru apărare
Potrivit Comisiei, conflictul din Orientul Mijlociu a generat „una dintre cele mai importante perturbări ale aprovizionării globale cu energie din istoria recentă”, la mai puțin de cinci ani după șocul energetic provocat de războiul Rusiei împotriva Ucrainei.
Închiderea aproape completă a Strâmtorii Hormuz a redus fluxurile maritime de petrol și gaze naturale lichefiate cu aproximativ 15%, respectiv 20%, iar atacurile asupra infrastructurii energetice regionale au afectat inclusiv capacitățile de rafinare din Golf.
Între 27 februarie și 29 aprilie 2026, prețurile gazelor au crescut cu 50%, iar cotațiile petrolului cu 65%, arată prognoza Comisiei Europene.
Inflația energetică revine puternic
Executivul european avertizează că inflația energetică din UE va depăși 11% în trimestrul al doilea din 2026 și va rămâne peste 10% pe tot parcursul anului.
Scumpirile la energie se vor transmite treptat în întreaga economie, afectând în primul rând agricultura, distribuția și transporturile, iar ulterior toate componentele inflației, inclusiv serviciile.
Comisia estimează că statele din Europa Centrală și de Est vor continua să înregistreze inflații mai ridicate decât media UE, din cauza ponderii mai mari a energiei în consum și a creșterilor salariale nominale mai accelerate.
BCE ar putea amâna relaxarea dobânzilor
În acest context, Banca Centrală Europeană și alte bănci centrale europene sunt așteptate să mențină o politică monetară restrictivă pentru mai mult timp sau chiar să înăsprească condițiile financiare.
Comisia notează că dobânzile pe termen lung au crescut, standardele de creditare s-au înăsprit, iar cererea de credite din partea companiilor și populației a slăbit semnificativ.
Investițiile sunt și ele afectate de costurile mai ridicate de finanțare și de incertitudinile geopolitice. Formarea brută de capital fix ar urma să încetinească la 2,2% în 2026 și 2% în 2027, după un avans de 2,8% în 2025.
Consum mai slab și pierdere de competitivitate
Potrivit prognozei, veniturile reale ale populației vor fi erodate de revenirea inflației, iar consumatorii europeni devin tot mai prudenți.
Creșterea consumului privat este estimată la doar 1,1% în 2026, în scădere față de prognozele anterioare.
În paralel, Comisia avertizează că firmele europene pierd teren pe piețele externe, pe fondul competitivității slabe și al poziționării reduse în sectoarele legate de inteligența artificială.
Exporturile UE ar urma să crească cu doar 0,9% în 2026, în timp ce comerțul exterior va reduce cu aproximativ 0,4 puncte procentuale creșterea economică internă.
Deficitele și datoria publică cresc
Prognoza arată și o deteriorare a finanțelor publice europene.
Deficitul bugetar agregat al UE este estimat să urce de la 3,1% din PIB în 2025 la 3,6% în 2027, pe fondul cheltuielilor mai mari cu dobânzile, apărarea și măsurile de protejare a populației și companiilor față de scumpirea energiei.
În același timp, datoria publică agregată a UE ar urma să crească de la 82,8% din PIB la finalul lui 2025 la 85,3% din PIB până la sfârșitul lui 2027.
Principalele riscuri: energie, geopolitică și AI
Comisia Europeană avertizează că riscurile la adresa economiei rămân „puternic orientate în sens negativ”.
Vezi și: Moldova nu își poate asigura independența alimentară
Un conflict prelungit în Orientul Mijlociu și o normalizare mai lentă a piețelor energetice ar putea împinge inflația și mai sus și ar reduce suplimentar creșterea economică.
Executivul european avertizează și asupra riscurilor legate de tensiunile comerciale globale, schimbările climatice și posibile corecții pe piețele financiare alimentate de boom-ul investițiilor în inteligență artificială.
În același timp, Comisia consideră că accelerarea reformelor structurale și a tranziției energetice rămâne principalul factor care ar putea îmbunătăți perspectivele economice ale Uniunii Europene.
