Comisia Europeană va propune marţi o serie de modificări la bugetul pe termen lung al UE, în ideea de a sprijini Ucraina în următorii ani şi, de asemenea, pentru a face faţă unor costuri mai mari cu serviciul datoriei pentru emisiunile comune de obligaţiuni, au declarat mai mulţi oficiali europeni consultaţi de Reuters, informează agerpres.
În acest an, UE va furniza Ucrainei 18 miliarde de euro, dar vrea să găsească o soluţie stabilă pe termen lung, astfel încât autorităţile de la Kiev să beneficieze de o certitudine financiară pe măsură ce luptă să respingă invazia rusească.
Citește și : Primarul din Miami candidează şi el la preşedinţia SUA
“UE este gata să acorde Ucrainei un sprijin financiar sustenabil şi predictibil dincolo de 2023, pentru a menţine atât stabilitatea macro-financiară cât şi pentru a sprijini reconstrucţia”, a declarat vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis. “Ne uităm la acest cadru în cadrul procesului de revizuire a Cadrului Financiar Multianual 2024-2027”, a spus Dombrovskis într-o conferinţă de presă.
Unii oficiali au estimat că spaţiul disponibil pentru Ucraina în bugetul UE ar putea fi de aproximativ 20 de miliarde de euro pe an, ceea ce ar însemna peste 80 de miliarde de euro până în 2027.
Oficialii UE spun că procesul de revizuire ar putea include, de asemenea, o propunere pentru noi surse de venituri la bugetul comunitar, care în jargonul de la Bruxelles sunt denumite “resurse proprii”, care să aibă legătură cu profiturile companiilor.
“Cuferele” UE au nevoie de noi fonduri pentru că majorarea dobânzilor a dus la creşterea semnificativă a costurilor cu serviciul datoriei pentru cele 800 de miliarde de euro pe care guvernele UE urmează să le împrumute la comun şi să le şi cheltuie, până în 2026. Această schemă de 800 de miliarde de euro, denumită Next Generation EU, este destinată să facă economia blocului comunitar mai verde şi mai adaptată la era digitală. În momentul în care schema a fost convenită, în luna decembrie 2020, se estima că rambursarea datoriilor va însemna costuri de 15 miliarde de euro pe an. La acea dată însă dobânzile practicate de BCE erau negative, iar între timp au urcat la 3,5%, şi este posibil să continue să crească pentru a combate inflaţia.
“Majorarea dobânzilor a dus costul cu serviciul datoriei la un nivel dublu faţă de cel prognozat iniţial, fiind posibil să ajungă la 30 de miliarde de euro”, a declarat europarlamentarul Jose Manuel Fernandes, implicat în rectificarea bugetului european. “Este urgentă nevoie de o revizuire ambiţioasă a Cadrului Financiar Multianual, alături de un nou pachet de resurse proprii”, a adăugat Fernandes.
Cu toate acestea, miniştrii Finanţelor din Germania şi Ţările de Jos au exclus vineri să îşi majoreze contribuţiile la bugetul UE, susţinând că pentru a acoperi plăţile mai mari cu dobânzile, Comisia va trebui să facă economii în alte părţi, aşa cum fac guvernele naţionale.
Citește și : Australia blochează construcţia unei noi ambasade a Rusiei
Măsurile pentru consolidarea finanţelor publice naţionale, după sprijinul generos oferit economiei în timpul pandemiei şi crizei costului vieţii, ar urma să afecteze, de asemenea, o altă idee vehiculată anul trecut de Comisia Europeană: înfiinţarea unui Fond Suveran European. Acest fond, a cărui mărime nu a fost dezvăluită, era destinat să stimuleze investiţiile strategice ale Europei în tehnologii de vârf şi energii regenerabile, astfel încât blocul comunitar să poată concura mai bine cu China şi SUA. Însă, în condiţiile în care nu mai sunt disponibile noi fonduri, cel mai probabil Fondul Suveran European va fi redenumit, iar finanţarea va fi asigurată prin transferul de bani de la programe existente, precum InvestEU, Horizon Europe şi Fondul pentru Inovaţie, susţin oficialii europeni.
