Conacul urban Ianușevschi din Chișinău, un monument de arhitectură de importanță națională, inclus în Registrul monumentelor ocrotite de stat, va fi restaurat cu sprijinul României. Ministerul Culturii a lansat deja procedura de achiziție pentru proiectul de execuție.
Operatorii economici interesați pot consulta documentele de atribuire și condițiile de participare accesând anunțul oficial, potrivit moldova1.
Citește și: Cresc cheltuielile pentru apărare
Potrivit Ministerului Culturii, perioada de depunere a ofertelor este 20 mai – 3 iunie 2026.
Proiectul este implementat în baza Acordului dintre Guvernul de la Chișinău și Guvernul României privind implementarea programului de asistență tehnică și financiară, în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 de milioane de euro acordat Republicii Moldova de către România.
Conacul urban Ianușevschi, situat pe strada Mitropolit Gavril Bănulescu-Bodoni nr. 35, este numit și Conacul urban al Familiei Donici. Prima atestare documentară a acestuia datează din anul 1863, când acesta era deținut de secretarul de colegiu Aristotel Londis. În 1867, proprietatea a fost achiziționată de soția locotenentului în rezervă, Iulia Vichentievna Ianușevski.
În 1869, aceasta a construit o casă cu subsol, proiectată de arhitectul Alexandru Osipovici Bernardazzi. La începutul anului 1870, clădirea a fost vândută Elenei St. Casso, care a devenit ulterior soția lui Gheorghi Donici, consilier de stat. Familia Donici a deținut casa până în 1897.
Un moment notabil din istoria clădirii s-a petrecut în 1878, după războiul ruso-turc, când în subsolul acesteia a fost ținut prizonier, timp de zece zile, Osman-pașa, comandantul armatei otomane care s-a predat la Plevna.
În anii ’80 ai secolului XIX, clădirea a fost extinsă.
În 1897, casa avea 12 camere cu anexe. În 1901, proprietatea era deținută de Mihail Katakazi, deputat al Adunării nobilimii basarabene, iar în 1916 aceasta a trecut în posesia familiei Anghel.
Vezi și: Moldova nu își poate asigura independența alimentară
În perioada interbelică, clădirea a funcționat ca sediu al Băncii Naționale. În anii ’80 ai secolului XX, clădirea a fost din nou extinsă.
Casa situată la intersecția străzilor Mitropolit Gavriil Bănulescu Bodoni și 31 August 1989 a găzduit, la un moment dat, o expoziție de figuri de ceară.
Recent, aceasta a servit drept sediu pentru Institutul Patrimoniului Cultural al Academiei de Științe a Moldovei.
