Consiliul Europei a avertizat vineri, în raportul său anual, cu privire la agravarea supraaglomerării din închisorile de pe continent, cu creșteri semnificative ale numărului de deținuți în numeroase țări, în timp ce alte state au mai mulți deținuți decât locuri disponibile.
În raportul său, Statisticile Penale Anuale privind Populația din Penitenciare din 2024 (SPACE I), Consiliul Europei notează că între 31 ianuarie 2023 și 31 ianuarie 2024, numărul de deținuți la 100 de locuri disponibile a crescut de la 93,5 la 94,9.
În țări cu peste 500.000 de locuitori, 15 administrații penitenciare au raportat că au mai mulți deținuți decât locuri disponibile. Șase administrații penitenciare au raportat o supraaglomerare severă: Slovenia (134 de deținuți la 100 de locuri), Cipru (132), Franța (124), Italia (118), România (116) și Belgia (113).
Acest indicator s-a înrăutățit în Franța, ajungând la 132 la 1 martie a acestui an și depășind 200 de deținuți la o sută de locuri disponibile în unele închisori sau unități, conform datelor ulterioare ale Ministerului Justiției din Franța, informează EFE.
Alte opt administrații penitenciare au raportat o supraaglomerare moderată: Croația (110), Irlanda (105), Suedia (105), Ungaria (104), Azerbaidjan (103), Finlanda (103), Turcia (102) și Macedonia de Nord (101). În plus, administrațiile penitenciare din Scoția (100) și Anglia și Țara Galilor (Regatul Unit, 98), precum și Serbia (98), au funcționat la capacitate maximă sau aproape de aceasta, fluctuații minore ale numărului de încarcerări putând duce la supraaglomerare.
Consiliul Europei, cu sediul la Strasbourg, adaugă, de asemenea, că în perioada de un an încheiată la 31 ianuarie 2024, 13 dintre membrii săi au înregistrat o creștere semnificativă a populației penitenciare, în frunte cu Slovenia (+25,4%), Suedia (+15,5%) și Malta (+11,1%).
La 31 ianuarie 2024, în cele 51 de administrații penitenciare ale statelor membre ale Consiliului Europei erau deținuți 1.021.431 de oameni, ceea ce reprezintă o rată medie a populației penitenciare de 105 deținuți la 100.000 de locuitori pe întreg continentul. Luând în considerare administrațiile penitenciare din țările cu o populație de peste un milion de locuitori care au transmis date atât pentru 2023, cât și pentru 2024, rata medie a populației penitenciare europene a scăzut ușor, de la 116,2 la 115,1 deținuți la 100.000 de locuitori (-0,9%).
Treisprezece administrații penitenciare au înregistrat o creștere semnificativă a ratelor populației penitenciare din ianuarie 2023 până în ianuarie 2024, în țări cu peste 500.000 de locuitori: Slovenia (+25,4%), Suedia (+15,5%), Malta (+11,1%), Serbia (+9,4%), Croația (+8,3%), Azerbaidjan (+8,3%), Italia (+7,8%), Albania (+7,5%), Regatul Unit (Irlanda de Nord, +6,9%), Belgia (+6,8%), Regatul Unit (Scoția, +6,7%), Regatul Unit (Anglia și Țara Galilor, +6,4%) și Irlanda (+5,4%). Ratele de încarcerare au scăzut substanțial doar în Bulgaria (-14,5%), Luxemburg (-14,5%), Turcia (-12,9%), Estonia (-12%), Lituania (-9,4%) și Ungaria (-7,3%), rămânând stabile în 24 de administrații penitenciare.
În pofida acestor scăderi, țările cu cele mai mari rate de încarcerare au fost Turcia (356 de deținuți la 100.000 de locuitori), Azerbaidjan (264), Georgia (261), Republica Moldova (235), Polonia (202), Ungaria (195), Albania (192), Cehia (180), Slovacia (179), Serbia (177), Letonia (175) și Muntenegru (164). Alte țări cu rate ridicate de încarcerare sunt Lituania (158), Regatul Unit (Anglia și Țara Galilor, 145) și Macedonia de Nord (143).
Cele mai mici rate de încarcerare s-au înregistrat în Olanda (54), Norvegia (54,1) și Bosnia-Herțegovina (54,2).
”Suprapopularea compromite serios condițiile de viață ale populației penitenciare și eforturile de reintegrare ale administrațiilor”, notează în raport profesorul Marcelo Aebi, șeful echipei de la Universitatea din Lausanne (Elveția) care a elaborat documentul.
Cetățenii străini reprezintă o parte substanțială a populației penitenciare din Europa, dar prezența lor este distribuită extrem de inegal. Conform mediei aritmetice, 25% dintre deținuții din închisorile europene sunt cetățeni străini, dar mediana (care ia toate elementele care se mediază și găsește valoarea din mijloc – n.r.) este de doar 16%. Această diferență mare subliniază o distribuție dezechilibrată, modelată de fluxurile de migrație, cadrele juridice și geografia geopolitică.
La o extremă a spectrului, administrații penitenciare din Elveția (72%), Grecia (54%), Austria (53%), Catalonia, în Spania (50%) și Germania (49%) raportează procente foarte mari de deținuți străini. În schimb, mai multe administrații penitenciare din Europa de Est – cum ar fi România (1,1%), Republica Moldova (1,3%) și Azerbaidjan (2%) – înregistrează unele dintre cele mai mici procente de deținuți străini. Acest model geografic reflectă în linii mari schimbările demografice europene de la începutul anilor 2000: țările din Europa de Vest au înregistrat o creștere a populației alimentată de imigrație, în timp ce națiunile din Europa de Est se confruntă adesea cu un declin al populației din cauza emigrării.
Potrivit AFP, cele mai frecvente infracțiuni pentru care oamenii ajung la închisoare sunt traficul de droguri (16,7%) și furtul (12,3%).
Proporția femeilor din închisorile europene este de 4,9%, o cifră ”remarcabil de consistentă în toate țările”, potrivit Consiliului Europei.
Situația României
Potrivit raportului Consiliului Europei consultat de AGERPRES, România are un total de 23.879 de deținuți, ceea ce reprezintă 125,3 deținuți la 100.000 de locuitori, iar densitatea în centrele penitenciare este de 116,3 deținuți la 100 de locuri disponibile. Unui angajat dintr-un penitenciar îi revin 1,8 deținuți.
Vârsta medie a populației carcerale din România este de 38 de ani. Treisprezece la sută din întreaga populație carcerală are între 18 și 25 de ani, 69% între 26 și 49 de ani, 16% între 50 și 64 de ani și 2,8% între 65 de ani și peste.
În cazul României, procentul femeilor din întreaga populație carcerală este de 4,5%, iar cel al străinilor de 1,1%.
În ceea ce privește motivul condamnărilor, 23,1% din populația carcerală a fost condamnată pentru omucidere sau tentativă de omucidere, 17,3% pentru furt și doar 5,6% pentru infracțiuni legate de droguri.
Un procent de 12,7% deținuți nu au încă o sentință definitivă.
