România a cheltuit în perioada 2022 – 2025, pentru a ajuta Ucraina, aproximativ 1,5 miliarde de euro, arată Consiliului Fiscal într-un răspuns dat unui membru al partidului extremist AUR. Suma include sprijin militar, umanitar și financiar, transmite Curs de guvernare.
Această sumă reprezintă o medie de circa 0,2% din PIB-ul anual, o valoare mult mai mică decât se vehiculează în spațiul public. Sprijinul detaliat este secretizat, dar datele estimate de Parlamentul European, bazate pe surse precum Institutul de economie mondială de la Kiel, confirmă această cifră, care reprezintă 0,42% din PIB-ul pe anul 2024, potrivit stiripesurse.
Citește și: Noua lege europeană privind libertatea presei: ce schimbări se produc în UE
În țară circulă dezinformarea privind un ajutor de 3,5% din PIB pentru Ucraina, care ar fi cauzat actualul deficit bugetar record pe care România îl are. În acest context, uuroparlamentarul Gheorghe Piperea a cerut Consiliului Fiscal să analizeze impactul ajutoarelor acordate Republicii Moldova și Ucrainei de către România asupra deficitului bugetar.
Cauzele reale ale dezechilibrului sunt, potrivit instituției, „programări financiare inadecvate, decizii suboptime de politică fiscal-bugetară și ignorarea necesității vitale de a crește veniturile fiscale”. Printre factorii specifici menționați se numără majorările salariale din sectorul public, indexarea și recalcularea pensiilor, precum și schema de compensare a prețurilor la energie.
În plus, se menționează că România este deja în procedură de deficit excesiv din 2020, mult înainte de război.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
Din diverse surse, este confirmat faptul că România a donat Ucrainei echipamente militare precum un sistem de apărare aeriană Patriot, obuziere M1981, lansatoare de rachete APR-40, vehicule blindate amfibii TAB‑71, mitraliere grele și aruncătoare de grenade.
Consiliul Fiscal este o instituție autonomă din România, înființată în 2007, al cărei rol principal este de a oferi o evaluare independentă și obiectivă a politicilor fiscale și bugetare ale Guvernului. Practic, funcționează ca un „observator” extern, dar cu un rol consultativ și de expertiză.
