Coreea de Nord a accelerat ritmul în 2017 în cursa sa către înarmarea nucleară, sporind temerile unui conflict atomic, temeri demne de cele mai întunecate ore ale Războiului Rece, comentează AFP, care notează că acest dosar va continua să ţină prima pagină a ziarelor şi în 2018, câtă vreme Occidentul pare incapabil să constrângă Phenianul să renunţe la programele sale nuclear şi balistic.
Nenumăratele sancţiuni votate de Consiliul de Securitate al ONU nu au avut efectul scontat, aşa că Phenianul a realizat în septembrie cel de-al şaselea test nuclear, cel mai puternic de până acum în care a fost testată o bombă cu hidrogen, potrivit regimului nord-coreean, conform agerpres .
Totodată, Nordul a efectuat în 2017 mai multe teste cu rachete intercontinentale (ICBM), dând asigurări că este capabil să lovească partea continentală a SUA şi că a devenit un stat nuclear în toată puterea cuvântului.
Citește și : Incendiu la Gradina Zoologică din Londra . Câţiva angajaţi au fost răniţi
Preşedintele american Donald Trump a ripostat, pe de-o parte cu ameninţări – a declarat de la tribuna ONU că va distruge total Coreea de Nord în cazul unui atac lansat de Phenian -, pe de altă parte cu insulte la adresa preşedintelui nord-coreean Kim Jong-Un, pe care l-a numit “omuleţul rachetă”.
Pentru unii experţii, abordarea insultătoare a lui Trump ar putea efectul invers celui scontat, încurajând Phenianul, deoarece Nordul va putea spune că are tot dreptul să aibă ambiţii nucleare ca urmare a ameninţărilor venite din partea SUA. Statele vulnerabile răspund adesea ameninţărilor externe prin militarizare, remarcă Vipin Narang, profesor la Massachusetts Institute of Technology (MIT).
Phenianul susţine că prioritatea sa este propria supravieţuire. Criticii regimului acuză că Phenianul doreşte să reunifice prin forţă Peninsula Coreea, divizată de aproape 70 de ani. În replică la progresele făcute de nord-coreeni în domeniul nuclear, Washingtonul şi-a intensificat demonstraţiile de forţă, printre care zboruri ale bombardierelor americane peste peninsulă. În paralel, reprezentanţi americani au ameninţat cu opţiunea militară, alimentând temerile unei erori de calcul pasibilă să degenereze într-un conflict.
Van Jackson, expert în probleme de apărare la Universitatea Victoria din Wellington, apreciază că riscul unui “război nuclear involuntar” nu a fost nicicând atât de ridicat de la încheierea Războiului Rece, ca urmare a gradului de sofisticare a armamentului nord-coreean şi a nivelului actual al tensiunilor. “Coreea de Nord ar putea să dorească să efectueze o lovitură nucleară preventivă dacă va crede că SUA sunt pe punctul să invadeze sau să decapiteze regimul”, a declarat Jackson. De aici şi temerea în rândul ţărilor aflate în raza de acţiune a arsenalului nord-coreean că un război nuclear ar face milioane de morţi.
În Japonia, unii oameni au început să-şi construiască adăposturi în propriile locuinţe sau la locurile de muncă. În Coreea de Sud, există voci care cer guvernului să lanseze propriul program nuclear. Iar la începutul lui decembrie, sirenele au sunat în Hawaii, când acest stat a testat pentru prima dată de la încheierea Războiului Rece sistemul de alertă în cazul unui atac nuclear.
Numeroşi experţi sunt de părere că Washingtonul ar trebui să dialogheze cu Phenianul. Însă Nordul, care susţine că sistemul său de arme nucleare nu este negociabil, solicită SUA să fie tratat ca de la egal la egal, ca două puteri nucleare. În ceea ce-l priveşte, Washingtonul a susţinut mereu că nu va accepta o Coree de Nord dotată cu armă nucleară şi că Phenianul trebuie să ia măsuri concrete de dezarmare înainte de orice fel de negocieri, care trebuie să aibă ca obiectiv denuclearizarea ţării.
Totodată, secretarul de stat american Rex Tillerson a provocat o surpriză, lăsând să se înţeleagă că ţara sa este dispusă să negocieze “fără condiţii prealabile”. Însă Casa Albă a precizat imediat că poziţia sa nu s-a schimbat. ” Mi se pare ciudat să spui că ‘nu accepţi’ armele nucleare nord-coreene. Fie că spui, fie că nu spui anumite cuvinte, aceasta nu schimbă realitatea”, a declarat Joshua Pollack, cercetător la Middlebury Institute of International Studies din Monterey.
Însă a se aşeza la masa negocierilor alături de o Coree de Nord “nucleară” ar reprezenta un eşec politic major pentru SUA, care nu au ştiut să împiedice regimul nord-coreean să obţină bomba nucleară. Şi cu cât Washingtonul va aştepta mai mult, cu atât costul diplomatic al unui dialog va fi mai ridicat pentru SUA, avertizează Joel Wit, de la Johns Hopkins University.
