Creștinii ortodocși sărbătoresc astăzi și mâine Paștele Blajinilor, zi în care sunt pomeniți cei răposați. De Paștele Blajinilor, credincioșii vizitează mormintele celor apropiați, le aduc în ordine, preoții oficiază slujbe de pomenire, după care rudele oferă pomeni de sufletul morților.
Tradițional, Paștele Blajinilor se sărbătorește peste o săptămână de la Învierea Domnului, Paștele propriu-zis. În localitățile rurale mai mari și în orașele în care sunt mai multe cimitire, sărbătoarea are loc timp de mai multe zile, începând de sâmbătă și până în ziua de luni, transmite moldpres.md.
Citeşte şi: Îndemnurile unui preot pentru creştinii ortodocşi de Paștele Blajinilor – Stiripesurse.md
Solicitat de agenție, preotul Octavian Moșin a subliniat că Paștele Blajinilor este o sărbătoare în care credincioșii își aduc aminte de cei adormiți și se roagă pentru odihna lor.
„Această zi trebuie trăită în liniște și reculegere, cu un accent mai mic pe lucrurile materiale. Adevărata pomană nu se măsoară în daruri scumpe, ci în intenția cu care sunt oferite. În viața aceasta, nu contează ce oferi, ci cum oferi. Să fie un dar din inimă, oferit cu smerenie și dragoste, cu gândul la cei care au nevoie cu adevărat. Este important ca la cimitir să venim, să ne rugăm și să pomenim”, a afirmat Octavian Moșin.
În popor se crede că blajinii se numără printre cei dintâi oameni de pe Pământ. Cele mai importante preocupări ale blajinilor sunt rugăciunile și postul pentru cei vii.
De Paștele Blajinilor, oamenii obișnuiesc să meargă la cimitire și să dea de pomana ouă roșii, cozonac şi pască celor nevoiași, dar și să pună flori pe morminte. Fiecare femeie aduce cu ea un prosop, strâns la un capăt și legat cu o lumânare. Prosopul este oferit preotului care citește pomelnicele. Tot în această zi, nu se pomenesc doar morții cunoscuți, ci tot neamul strămoșilor comuni.
Tradiția spune că „Blajinii” sunt ființe blânde și neprihănite care trăiesc la „capătul lumii”, pe malul Apei Sâmbetei, iar oamenii le dau de veste despre venirea Paștelui aruncând coji de ouă roșii în ape curgătoare, spune muzeograful Elena Cojocari.
Directorul adjunct pentru proiecte culturale și educative la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală a menționat că Paştele Blajinilor este ziua în care oamenii merg la cimitir pentru a-și pomeni rudele trecute la cele veșnice și pentru a împărți pomeni, transmite IPN.
Elena Cojocari spune că această sărbătoare are un rol important în viața comunității și este păstrată cu sfințenie în toate localitățile țării. Potrivit muzeografei, tradițiile legate de Blajini sunt transmise din generație în generație și rămân un element esențial al culturii populare.
Cojocari menționează că înainte cu câteva zile de sărbătoare, mormintele sunt curățate și împodobite cu flori, iar în ziua Blajinilor preotul trece pe la fiecare loc de veci pentru a pomeni numele celor răposați și a sfinți bucatele aduse de familie. Potrivit tradiției, familiile întind ștergare lângă morminte și împart simbolic masa cu cei plecați, consumând ouă roșii, pască și cozonac.
De asemenea, muzeograful spune că pomana oferită în memoria celor decedați este considerată elementul central al acestei zile. În multe localități se dăruiesc obiecte gospodărești, precum vase, prosoape sau haine și o lumânare aprinsă.
În același timp, Paștele Blajinilor este considerat o continuare a bucuriei Învierii, iar oamenii se salută cu „Hristos a înviat!”, celebrând victoria vieții asupra morții. Tradiția spune că în această zi nu se spală rufe, nu se coase și nu se lucrează pământul, pentru a nu tulbura liniștea spiritelor. În același timp, sărbătoarea este un prilej de reîntregire a familiei, când rudele plecate din localitate sau de peste hotare revin acasă pentru a-i pomeni pe cei răposați și pentru a petrece timp împreună.
