Republica Moldova se confruntă cu un dezechilibru demografic sever, generat de emigrarea masivă și natalitatea scăzută, factori care amenință sustenabilitatea economică pe termen lung. Într-un interviu acordat postului public Moldova 1, demograful Valeriu Sainsus a atras atenția asupra impactului direct asupra bugetului de stat și pieței muncii, pledând pentru politici publice active, care să atenueze presiunea asupra sistemelor sociale și economice.
„Republica Moldova este într-o etapă destul de accelerată de îmbătrânire, comparativ cu statele Europei. Factorii sunt doi: reproducerea populației și emigrația populației. Tot în acest context, trebuie să spunem că avem o creștere a vârstnicilor de peste 70 de ani. (…) Adițional, avem și o creștere a categoriilor de vârstă pre-pensionară – cei cu vârsta între 50 și 60 de ani”, constată expertul, potrivit radiomoldova.
Citește și: Noua lege europeană privind libertatea presei: ce schimbări se produc în UE
În acest context, demograful anticipează o inversare a raportului între populația activă și cea pensionară, ceea ce va amplifica provocările economice legate de sustenabilitatea sistemului.
„Raportul dintre cei care sunt în câmpul muncii și cei care sunt la pensie este aproape egal. Din perspectivă demografică, probabil că lucrurile s-ar putea inversa. Și asta vine din contextul în care asistăm și la o creștere lentă a speranței de viață, ceea ce înseamnă că populația la pensie va crește numeric totuși mai rapid”, a explicat Valeriu Sainsus.
Totodată, expertul a evidențiat și o schimbare de accente în îmbătrânirea demografică: cota de angajați după pensionare, care ar putea aduce contribuții bugetare suplimentare, fiind redusă.
„Dacă prima etapă a îmbătrânirii demografice a fost pe fondul unei îmbătrâniri a categoriilor de vârstă până la 70 de ani, în a doua jumătate accentele sunt diferite, iar dependența populației vârstnice va fi mult mai mare. Trebuie să afirm că avem o cotă foarte redusă a celor care rămân angajați după ce ating vârsta de pensionare”.
Reiterând procesul ca pe o provocare a societăților dezvoltate, demograful pledează pentru politici active de îmbătrânire demografică.
„Este o provocare pentru sistem, în contextul în care îmbătrânesc societățile dezvoltate. Diferența la noi este că vârstnicii fie că nu vreau, fie că nu au unde munci. Pentru că majoritatea populației vârstnice este la sat, acolo unde nu există șanse de angajare. În acest context, sunt necesare politici active de îmbătrânire demografică”, a conchis Valeriu Sainsus.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
La începutul anului 2025, populația de 60 de ani a ajuns la peste 616 mii de persoane, ceea ce înseamnă fiecare al patrulea locuitor Statisticile oficiale mai relevă că în 2024 numărul persoanelor vârstnice active din punct de vedere economic a constituit 98.2 mii de persoane, reprezentând 11% din totalul persoanelor active.
