Premierul rus Dmitri Medvedev începe joi o vizită de două zile în Cuba, în timp ce insula, aflată în penurie de carburant din cauza sancţiunilor americane, are o nevoie acută de susţinere politică şi economică de la aliaţii săi, Rusia şi China, relatează AFP, potrivit news.ro .
Această vizită ”va contribui la consolidarea relaţiilor bilaterale, mai ales în domeniul economic”, a dat asigurări pe Twitter ministrul cubanez al Comerţului Extern Rodrigo Malmierca.
Citește și : Phenianul a numit un nou director general al departamentului pentru afaceri cu SUA
Acelaşi ministru exclama cu doar câteva zile în urmă că ”nu suntem singuri!”, după ce China a făcut Cubei o donaţie în valoare de 100 de milioane de dolari.
Să nu fie singur este obsesia Guvernului cubanez, în contextul în care Statele Unite îşi consolidează neîncetat embargoul în vigoare din 1962 impus insulei, pe care o acuză că susţine militar Guvernul venezuelean al lui Nicolas Maduro.
Vizita lui Dmitri Medvedev intervine într-un moment critic pentru Cuba, care se confruntă cu grave penurii de benzină, în urma sancţiunilor impuse de Washington navelor de transport de petrol din Venezuela, principalul furnizor de ţiţei al Cubei.
În ultimele săptămâni, cozi de mai multe ore s-au format în faţa staţiilor de alimentare cu carburant, iar frecvenţa autobuzelor şi trenurilor a fost redusă, climatizarea oprită în întreprinderile de stat, iar mulţi funcţionari au fost îndemnaţi să rămână acasă.
TURISM ÎN BERNĂ
Criza, ”conjuncturală” potrivit Guvernului, obligă literalmente Cuba să trăiască la ralanti.
Turismul, una dintre principalele activităţi economice, este deja în bernă. Vizitatorii europeni au fost mai puţin numeroşi în primul semestru, iar al doilea urmează să fie afectat de interdicţia, din iunie, impusă de Washington, a croazierelor americane în Cuba.
Solidaritatea Rusiei, al cărei şef al diplomaţiei Serghei Lavrov a venit la Havana în iulie, şi a Chinei sunt, aşadar, mai mult ca binevenite.
”În timp ce se intensifică măsurile blocadei americane impuse Cubei, orice ajutor provenind de la marile puteri mondiale este extrem de important”, subliniază politologul Carlos Alzugaray.
Însă, ”pe termen lung, Cuba va trebui să-şi rezolve dezechilibrele economice şi să facă să avanseze reformele în vederea reducerii vulnerabilităţii sale”, avertizează el o ţară care a trăit trei decenii sub aripa marelui frate sovietic, înainte să înlocuiască această dependenţă economică cu alta, faţă de Venezuela.
Imediat, Rusia pare să-şi fi amorsat deja ”întoarcerea” pe pământul cubanez, prin schimburi comerciale în creştere cu 34% în 2018, la 388 de milioane de dolari, şi urmând să se apropie de 500 de milioane în 2019, dădea asigurări recent vicepremierul rus Iuri Borisov.
”IRITAREA STATELOR UNTE”
În ultimele luni, Moscova, al treilea partener comercial al Cubei, după Uniunea Europeană (UE) şi China, a acordat insulei un împrumut în valoare de aproximativ 40 de milioane de dolari în vederea modernizării industriei sale militare, a anunţat un plan de investiţii în valoare de un miliard de dolari până în 2030 în vederea renovării căilor ferate cubaneze şi a încheiat acorduri cu Havana în domeniul nuclear civil şi securităţii cibernetice.
Obiectivul Moscovei? Să ”irite Statele Unite”, curtând o insulă aflată la mai puţin de 200 de kilometri de coastele americane, dă asigurări Ric Herrero, directorul Grupului de studii privind Cuba, din care fac parte cubanezo-americani care promovează deschiderea economică şi politică între Washington şi Havana.
Citește și : Marea Britanie aşteaptă răspunsul Uniunii Europene la noua sa propunere privind Brexitul (Barclay)
China a vândut Cubei, cu 150 de milioane de dolari, 240 de vagoane de trenuri care urmează să fie livrate până în 2022 şi dintre care primele 88 au fost livrate în mai.
Iar ”chinezii îi consiliază pe cubanezi în tehnologie, în inteligenţa artificială, în cercetare, în biotehnologie şi în medicină”, potrivit lui Ric Herrero. Interesul lor este mai ales economic, dar ”se ştie că China a folosit şi ştie să folosească dependenţa economică a altor ţări faţă de ea ca pe un instrument politic, dacă vrea”.
Ambasadorul chinez în Cuba Chen Xi sublinia de altfel marţi că ”China susţine şi va susţine întotdeauna, fără vreo ezitare şi cu toate forţele, poporul cubanez în eforturile sale pe calea socialismlui”.
Până la urmă, potrivit lui Ric Herrero, Washingtonul comite o eroare sancţionând Havana. ”Nu doar că politica noastră actuală izolează Statele Unite de Cuba, dar asta îi împinge totodată pe liderii cubanezi în braţele adversarilor noştri. Este complet contraproductiv”, avertizează el.
