Statele de pe flancul estic al NATO, în special Polonia și țările baltice, privesc cu o îngrijorare tot mai mare posibilitatea ca Statele Unite să nu intervină militar dacă Rusia ar ataca un aliat.
Retorica administrației președintelui Donald Trump și mesajele transmise de oficialii americani au alimentat îndoieli fără precedent cu privire la angajamentul Washingtonului față de apărarea colectivă, arată o analiză The Guardian.
Citește și: Chișinăul apără dreptul militarilor moldoveni de a purta drapelul național în Zona de Securitate
Analiza se bazează pe interviuri cu zeci de lideri politici, miniștri ai apărării și de externe, oficiali din serviciile de informații și diplomați din mai multe state europene. Deși, în declarațiile publice, aceștia încearcă să transmită încredere în relația transatlantică, în discuțiile private iau în calcul scenariul în care Europa ar trebui să răspundă singură unui eventual atac rusesc.
Un moment care a amplificat aceste temeri a fost reuniunea NATO din februarie 2025, când secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a transmis că securitatea Europei nu va mai reprezenta principala prioritate strategică a Statelor Unite și că aliații europeni trebuie să își asume o parte mult mai mare din costurile și responsabilitățile propriei apărări, arată publicația britanică.
Un alt episod invocat este confruntarea dintre Donald Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski de la Casa Albă, urmată de suspendarea temporară a schimbului de informații cu Ucraina. Potrivit oficialilor citați de publicație, aceste evenimente au ridicat semne de întrebare cu privire la predictibilitatea politicii externe americane și la credibilitatea angajamentelor Washingtonului față de aliații săi.
Analiza arată că summitul NATO de la Haga a redus temporar tensiunile, după ce statele membre au convenit să își majoreze cheltuielile pentru apărare până la 5% din PIB în următorul deceniu. Totuși, potrivit surselor consultate de The Guardian, persistă temerea că deciziile administrației Trump pot deveni imprevizibile, iar promisiunile actuale s-ar putea schimba rapid.
În acest context, mai multe state europene accelerează consolidarea propriilor capacități militare. Germania desfășoară o brigadă permanentă în Lituania, Uniunea Europeană își intensifică eforturile de coordonare în domeniul apărării, iar Franța și-a exprimat disponibilitatea de a extinde umbrela sa nucleară către alți parteneri europeni. Cu toate acestea, oficialii intervievați subliniază că anumite capabilități americane, precum informațiile strategice, apărarea antiaeriană și descurajarea nucleară, sunt dificil de înlocuit pe termen scurt.
The Guardian notează că liderii est-europeni încearcă să evite criticile publice la adresa administrației americane, de teama deteriorării suplimentare a relației cu Washingtonul. În schimb, în cercurile diplomatice și militare sunt analizate tot mai des scenarii privind reducerea implicării Statelor Unite în securitatea continentului și adaptarea Europei la această posibilitate.
Vezi și: Destinații de vacanță care îți schimbă viața
Concluzia analizei este că NATO traversează o perioadă de incertitudine fără precedent. Potrivit experților citați, ambiguitatea privind reacția Statelor Unite în cazul unui atac asupra unui stat membru riscă să afecteze capacitatea de descurajare a alianței și ar putea încuraja Kremlinul să testeze unitatea NATO. Situația este descrisă de un expert drept un „NATO al lui Schrödinger”, în care nimeni nu poate ști cu certitudine cât de solid este angajamentul american până în momentul în care alianța ar fi pusă la încercare într-un conflict real.
