Industria muzicală și companiile de inteligență artificială se confruntă într-o dispută care ar putea redefini regulile copyrightului. O investigație recentă arată că unele dintre cele mai folosite sisteme AI au fost antrenate pe milioane de melodii protejate, fără acordul creatorilor.
Dezvoltatorii de inteligență artificială au acces la baze de date uriașe care conțin milioane de piese muzicale. Potrivit unei investigații publicate de The Atlantic și preluate de presa internațională, unele dintre aceste seturi de date includ melodii protejate de drepturi de autor, utilizate pentru antrenarea programelor capabile să genereze muzică nouă, mai arată Il Post.
Citește și: Cresc cheltuielile pentru apărare
Jurnalistul Alex Reisner a analizat mai multe dintre aceste baze de date și a descoperit colecții care conțin între sute de mii și peste 12 milioane de melodii. În total, repertoriul acoperă aproape toate genurile muzicale, de la pop și rock până la muzică clasică, jazz sau heavy metal. În multe cazuri, bazele de date nu conțin direct fișierele audio, ci liste uriașe de linkuri către melodii disponibile pe platforme precum Spotify și YouTube.
Muzicienii și casele de discuri susțin că folosirea acestor creații fără acordul autorilor reprezintă o încălcare gravă a drepturilor de autor. Problema este cu atât mai sensibilă cu cât sistemele AI pot genera melodii noi pornind de la simple instrucțiuni introduse de utilizatori. Aceste compoziții pot semăna uneori foarte mult cu piese existente, atât ca stil, cât și ca structură muzicală. Industria muzicală argumentează că succesul acestor platforme se bazează pe munca artiștilor care nu primesc niciun fel de compensație financiară pentru utilizarea operelor lor.
Începând din 2024, marile case de discuri americane, inclusiv Warner Music, Sony Music și Universal Music Group, au deschis procese împotriva unor platforme populare de generare muzicală, precum Suno și Udio. Reclamanții susțin că zeci de mii de melodii au fost utilizate fără licență pentru antrenarea algoritmilor. Companiile cer despăgubiri consistente și solicită interzicerea folosirii materialelor protejate de copyright fără acordul deținătorilor drepturilor. De cealaltă parte, dezvoltatorii AI invocă principiul juridic american numit „fair use”, care permite, în anumite condiții, utilizarea unor opere protejate pentru scopuri considerate transformative.
Accesul la aceste instrumente este relativ ieftin. Unele servicii permit generarea a sute sau chiar mii de melodii lunar pentru câțiva dolari. Consecința este o explozie a conținutului muzical creat automat. Platformele de streaming se confruntă deja cu un val de astfel de materiale. Spotify a eliminat anterior zeci de milioane de piese generate artificial, iar platforma franceză Deezer a anunțat că aproape jumătate dintre fișierele încărcate zilnic sunt realizate cu ajutorul inteligenței artificiale. În paralel, companii precum Google integrează tot mai mult funcții de creare muzicală în produsele lor, iar YouTube oferă creatorilor posibilitatea de a folosi coloane sonore generate automat.
Citește și: Chișinăul apără dreptul militarilor moldoveni de a purta drapelul național în Zona de Securitate
Disputa nu este doar despre tehnologie, ci și despre viitorul creației artistice. În timp ce susținătorii inteligenței artificiale consideră că aceasta reprezintă o nouă etapă a inovației, artiștii avertizează că modelele actuale se bazează pe opere existente fără a recompensa creatorii. Deciziile instanțelor din procesele aflate în desfășurare ar putea stabili în următorii ani dacă antrenarea inteligenței artificiale pe opere protejate de copyright este legală sau dacă marile companii tehnologice vor fi obligate să plătească licențe pentru conținutul folosit.
