Perioada sărbătorilor de iarnă a devenit o cursă contra cronometru, care ne aduce cele mai multe frustrări și oboseală. Și chiar dacă, an de an, le anticipăm, rareori o conștientizăm și schimbăm ceva. Haideți să vedem de ce ajungem în ajun de Crăciun cu stare depresivă și cum să ne ajutăm să ieșim din ea.
Sărbătorile de iarnă sunt pentru mulți dintre oamenii moderni o perioadă a frustrărilor, a grabei, a disatsifacției, a remușcărilor și oboselii. E sfârșit de an, e timpul rapoartelor de tot felul, a totalurilor, a goanei după închiderea simbolică a anului – fără cozi, fără restanțe, fără schelete în dulap, care să-ți cadă în cap în anul care vine. Toate în jur ne spun că trebuie să reușim până sună cel mai important dintre toate miez al nopții, cel în care se schimbă anul în calendar, potrivit agora.md.
Citește și: Jean-Claude Juncker: Donald Trump ar trebui să fie tratat cu respect
Și dacă nu le vom reuși pe toate? Ce se va întâmpla, dacă ne-am da răgaz, dacă ne-am asculta corpul și sufletul și am încetini? Oare o casă fără curățenie generală va fi mai puțin primitoare și caldă? Oare o întîlnire cu echipa în februarie sau noiembrie va fi mai puțin importantă, motivantă sau productivă? Oare un cadou simbolic înseamnă mai puțină iubire? Oare o masă cu doar două feluri de mâncare e o masă lipsită de generozitate? Oare dorința de a fi în loc de a părea este mai puțin importantă decât frica de a apărea imperfecți în ochii juriului social, care, de multe ori, prezidă doar în capul nostru?
Am întrebat-o pe psihologa Victoria Sofronie despre legătura dintre depresia sezonieră și sărbătorile de iarnă, dar și cum putem naviga prin emoțiile dificile din această perioadă. Iată ce-am aflat.
Totul începe toamna
Victoria Sofronie explică faptul că stările de tristețe și apatie încep deseori încă din toamnă, când zilele devin mai scurte, lumina scade, iar vremea rece și cerul înnorat influențează atât starea fizică, cât și cea psihică. Pentru mulți, această „depresie de toamnă” devine un teren fertil pentru acutizarea emoțiilor negative în perioada sărbătorilor.
Stările depresive nu apar doar în preajma sărbătorilor, ele au rădăcini adânci în depresia de toamnă. Când vine frigul, zilele devin mai scurte, lumina e mai puțină, bolile cronice se acutizează și, automat, starea noastră fizică influențează și bunăstarea psihică. În plus, toamna aduce mult stres și pentru cei din noi care sunt părinți, mai ales prin adaptarea la noile rutine legate de procesul de învățământ.
Presiunea fericirii și comparațiile toxice
Sărbătorile vin adesea cu așteptări nerealiste: toți trebuie să fie fericiți, să petreacă în familie, cu mese bogate și daruri impresionante. Acest „standard al sărbătorilor perfecte” poate duce la comparații constante cu ceea ce vedem pe rețelele sociale, unde succesul și fericirea afișate sunt adesea false. Pe lângă etalarea bunăstării materiale, se etalează și reușitele, care, în mod evident, sunt multe și spectaculoase… dar nu la noi. Și noi ce facem? Facem, în cap sau pe foaie, bilanțul anului, iar neatingerea obiectivelor și/sau limitările financiare în a oferi cadouri scumpe ne amplifică sentimentele de frustrare și inadecvare.
Ce se întâmplă în timpul sărbătorilor de iarnă? Cineva, cândva i-a impus pe toți să se integreze într-un sistem: începând cu o dată, fie 24 decembrie, fie 31 decembrie ,noi trebuie să fim fericiți. În familie toți sunt fericiți, împliniți, zâmbesc, miroase a pârjoale și șoric, a tot felul de salate, a mandarine și spumant… Există un standard, „magia sărbătorilor”, și dacă te îndepărtezi măcar un pic de la el, înveți să crezi că ceva nu e în regulă cu tine și te compari, te compari foarte mult cu alții, mai ales în perioada în care trăim, te compari foarte mult cu ceea ce vezi, cu fake-ul pe care-l vezi pe rețelele de socializare. Doar că noi uităm că asta e fake și, când vezi Reels-uri, postări, Story-uri cu reușitele, rezultatele anului, succesele anului, asta te frustrează enorm, pentru că la sfârșit de an ne tragem o linie – ce-am făcut? corespunde sau nu ceea ce-am scris la început de an cu ceea ce am realizat? Și dacă din 18 puncte am îndeplinit doar două, înseamnă că ceva nu e ok cu mine.
Victoria atrage atenția și asupra presiunii comerciale: „Dacă vezi că alții oferă excursii sau alte cadouri de lux, iar tu abia îți permiți un fular sau o față de masă și o felicitare, începi să te compari. Și asta doare.”
Singurătatea și pierderile
Sărbătorile pot aduce la suprafață durerea pierderii unei persoane dragi sau amintiri despre vremuri mai bune. Pentru cei care se simt singuri, imaginile cu familii fericite din media și rețelele sociale pot accentua tristețea și sentimentul de izolare.
Pierdere unui om important cu care petreceam cândva sărbătorile este alt factor care ne poate tulbura în preajma sărbătorilor – un deces, o despărțire, devin rană deschisă. Și iarăși vine tristețea, frustrarea, furia poate, și gânduri, că așa cum a fost, n-o să mai fie. Sau poate odată, când eram copil, tata se deghiza în Moș Crăciun, dar el nu mai este. Atunci era frumos, dar acum nimic n-a mai rămas din ceea ce a fost…
Pentru cei singuri, imaginile cu familii fericite de pe Facebook și Instagram pot accentua sentimentul de izolare: „Realizarea că ești singur într-o lume plină de bucurii afișate poate fi copleșitoare.”
Tensiunile familiale și dezamăgirile
„Poate îți petreci sărbătorile cu familia, dar speri să fie altfel decât înainte – fără certuri, fără replici acide. Apoi realizezi că totul e la fel, iar conștientizarea asta doare. Familia poate fi mai puțin ideală decât ai vrea, iar asta poate aduce multă frustrare.”, spune psihologa.
Factorii ascunși: regimul și obiceiurile de sărbători
Victoria Sofronie subliniază că multe dintre obiceiurile noastre de sărbători contribuie la stările emoționale: „Alergatul după cadouri, mesele bogate, teambuilding-urile, schimbarea regimului alimentar și alcoolul – care este un depresant – toate ne dau viața peste cap. Starea fizică influențează direct echilibrul emoțional.”
Cum putem gestiona aceste stări?
- Reduce accesul la rețelele sociale: „Blocați bloggerii care vă creează frustrări. Mulți spun că se relaxează pe reels-uri, dar adevărul este că doar își consumă dopamina.”
- Mișcare: „Nu trebuie să mergi la sală. Ieși afară și mergi activ cel puțin jumătate de oră. Dansul e o altă opțiune excelentă. Mișcarea îți restabilește echilibrul emoțional.”
- Spune „nu” când e cazul: „Nu trebuie să participi la toate vizitele sau petrecerile. Gândește-te: Ce vreau eu cu adevărat?”
- Setează așteptări realiste: „Realitatea nu coincide întotdeauna cu ce ne dorim.”
- Fă lucruri care te inspiră: „Întreabă-te ce te umple de bucurie și elimină din program tot ce nu e necesar. Voluntariatul poate fi o soluție bună pentru cei singuri – te conectezi cu alții și simți că faci o diferență.”
- Acceptă cum te simți: „Recunoaște-ți tristețea, frustrarea sau apatia. Nu te forța să afișezi o fericire falsă, pentru că asta te poate împovăra și mai tare.”
Citește și: Trei sferturi din suprafaţa Pământului a devenit ‘permanent mai aridă’
Când să ceri ajutor?
„Dacă stările de disconfort și lipsă de dorință persistă mai mult de două săptămâni, nu ezitați să cereți ajutorul unui psihiatru. Este extrem de important să vă adresați unui specialist.”
Sărbătorile pot fi o perioadă dificilă, dar cu pași mici și atenție la nevoile noastre reale, putem să le navigăm cu mai multă ușurință și încredere. Vă doresc un Crăciun de care sunteți în stare!
