Cum își propun partidele de extremă dreapta în ascensiune să se unească pentru a remodela UE și ce șanse au. Avertismentul lui Macron
În această săptămână, partidele naționaliste de extremă dreapta par a fi pe cale să obțină rezultate bune și să aibă o creștere importantă în alegerile din Europa, însă unda de șoc se va propaga într-un ritm lent din cauza diviziunilor dintre aceste forțe politice, se arată într-o analiză realizată de WSJ.
Multe dintre aceste partide îl iau drept model pe fostul președinte american Donald Trump. promițând să diminueze puterea Bruxelles-ului și să schimbe politica Uniunii Europene în ceea ce privește probleme fierbinți precum migrația și politicile climatice, potrivit stiripesurse.
Citește și : CA obține câștig de cauză față de Cinema 1 privind insuficiența de programe locale
Balazs Orban, directorul politic al premierului naționalist al Ungariei, Viktor Orban, este de părere că alegerile europene au adus mai aproape de realizare un obiectiv considerat de multă vreme greu de atins: construirea unei alianțe naționaliste menite să remodeleze blocul comunitar.
În întreaga Europă, opoziția față de extinderea puterilor UE este în creștere, a spus el. Or, un rezultat puternic al dreptei în alegerile din această săptămână, întărit de o potențială victorie a lui Trump în noiembrie, are potențialul de a sili liderii UE să renunțe la căutarea unui bloc încă și mai centralizat, crede Orban.
„Cred că, pe termen scurt, mediul politic în întregime se poate schimba”, a precizat el.
Inițiativa se lovește însă de mai multe piedici, notează WSJ.
Liderii de dreapta relativ moderați, inclusiv premierul italian Giorgia Meloni, nu sunt angajați față de aceasta și sunt în schimb dornici să exploreze legături cu politicienii de centru-dreapta.
Pe de altă parte, partidul Adunarea Națională din Franța, care are o linie mai radicală, a rupt luna trecută legăturile cu partenerul său din UE, Alternativa pentru Germania, după acuzațiile de spionaj și alte scandaluri în cadrul AfD.
Jan Zahradil, deputat european și fost președinte al Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, unul dintre cele două grupuri politice de dreapta ale blocului comunitar, a apreciat că e posibil ca votul din această săptămână să aducă schimbări în atmosfera politică. Totuși, în viziunea lui, ar fi nevoie de mult mai multe victorii ale naționaliștilor în alegerile din statele membre în anii următori pentru a putea fi creată o nouă forță ce ar putea remodela Bruxelles-ul.
„Va fi un proces. Nu va fi o revoluție”, a observat Zahradil.
O agendă comună
Agenda naționalistă a dreaptei se confruntă cu două obstacole importante în Europa, având în vedere că UE este un grup de 27 de state suverane, și nu un stat federal precum SUA. Astfel că, pentru a lua decizii în majoritatea problemelor importante, guvernele trebuie să facă compromisuri. Mai mult, liderii câștigă un loc la masa UE în urma alegerilor naționale, nu a alegerilor la nivelul UE, iar presiunile politice interne fac dificilă elaborarea unei agende pan-UE.
Politicienii de dreapta susțin că au multe puncte comune. De pildă, doresc să înăsprească restricțiile privind solicitanții de azil și să anuleze normele privind clima, cum ar fi interzicerea în 2035 a vânzărilor de noi vehicule care emit dioxid de carbon. Încearcă să restabilească puterile naționale în ceea ce privește chestiunile sociale pe care susțin că oficialii liberali de la Bruxelles încearcă să le promoveze, precum drepturile comunității LGBTQ. Și ei nu doresc ca funcționarii UE să facă ceea ce au făcut cu Ungaria: să rețină miliarde de euro din fondurile UE din cauza faptului că organismul executiv al blocului consideră că Budapesta a încălcat normele.
Aceste partidele se opun la ceea ce, în opinia lor, este o extindere periculoasă a mușchilor politici ai Bruxelles-ului, dar pe care susținătorii UE o consideră un răspuns pragmatic la crizele recente. Politicienii pro-UE susțin că în centrul criticii naționaliste la adresa Bruxelles-ului se află o eroare. Aproape tot ceea ce se întâmplă acolo este susținut de cel puțin o majoritate clară a guvernelor alese din cadrul blocului.
Unde se despart partidele de dreapta
În ultimii ani, UE a jucat un rol central în sprijinirea Ucrainei și în sancționarea Rusiei. UE a aprobat un „Pact Verde” ambițios și a emis pentru prima dată o datorie comună a UE pe scară largă pentru a strânge fondurile pe care Bruxelles-ul le controlează.
Ascensiunea naționaliștilor de dreapta a deplasat deja centrul în anumite chestiuni, în special în ceea ce privește migrația. Când Orban, în timpul crizei migrației din Europa din 2015, a respins solicitanții de azil și a construit un gard la frontieră, a fost atacat pe scară largă. Acum, alte guverne i-au urmat exemplul.
Mulți lideri naționaliști sunt veterani politici carismatici.
Naționalistul olandez Geert Wilders, care se află sub protecție de două decenii pentru retorica sa antimusulmană, i-a uimit pe experți în noiembrie, când partidul său a ajuns pe primul loc în alegerile parlamentare. Wilders va fi brokerul de putere din spatele unei coaliții de dreapta care se așteaptă să intre în curând la guvernare și care dorește să renunțe la normele UE privind acceptarea solicitanților de azil și să deporteze forțat persoanele care nu au permis de ședere.
Joi seară, după ce alegătorii olandezi au mers la urne, două sondaje la ieșirea de la urne estimau că partidul lui Wilders va crește de la unul la șapte locuri în Parlamentul European. Dar alianța de centru-stânga Verzilor, care a pierdut în fața lui Wilders la scrutinul din noiembrie, era văzută pe primul loc, cu opt locuri.
Orban, liderul Ungariei și un critic dur al UE, promite o revizuire a Bruxelles-ului. Orban este un mare fan al lui Trump, iar sentimentul este reciproc: Trump l-a salutat săptămâna aceasta ca fiind „un tip inteligent și dur”, remarcând poziția sa antimigrație.
În Franța, Marine Le Pen a renunțat la promisiunile sale de a părăsi UE și a îndulcit imaginea partidului său, Adunarea Națională. Pe de altă parte, vrea să elimine pactul verde european și să reducă și mai mult beneficiile sociale ale migranților. Partidul ei spune că ar putea restabili restricțiile la frontierelor naționale în zona de liberă circulație Schengen pentru a împiedica deplasarea solicitanților de azil în UE.
Totuși, naționaliștii de dreapta nu cad de acord în privința multora dintre cele mai importante probleme cu care se confruntă UE.
Orban, Wilders și partidul radical de dreapta AfD au atacat sancțiunile europene împotriva Rusiei și trimiterea de arme și bani către Kiev.
În schimb, Le Pen și Meloni sunt alături de Ucraina. Wilders, forțat să facă un compromis în negocierile de coaliție, promite acum sprijinul olandez pentru Kiev.
Meloni pledează pentru aderarea Ucrainei la UE. Orban și Le Pen o resping.
Partidele au oscilat dacă să organizeze scrutine privind ieșirea din UE sau din zona euro. AfD a declarat că va organiza un referendum dacă UE nu se schimbă radical. Wilders a făcut campanie în baza promisiunii de referendum, însă a renunțat ulterior.
Chiar și în ceea ce privește imigrația au apărut divergențe. Meloni a participat la modelarea unui compromis recent al UE ce a facilitat respingerea solicitanților de azil. Orban vrea să distrugă acest plan și să adopte unul mai strict.
Le Pen a lansat recent o alianță formală a partidelor de dreapta ce vizează în primul rând să o atragă pe Meloni, care a câștigat puterea în 2022 pe o platformă puternică împotriva imigrației, dar care între timp s-a repoziționat drept un conservator tradițional, minimizând rădăcinile sale de extremă dreapta. Ea nu a primit un răspuns.
Ce propun în prezent partidele europene de dreapta
Meloni a câștigat susținere după ce a contribuit la modelarea agendei UE, slăbind influența partenerului său junior de coaliție Lega Nord, un fost partid separatist care a devenit naționalist și antieuropean sub conducerea lui Matteo Salvini, care odată a purtat tricouri cu președintele rus Vladimir Putin.
Jörg Meuthen, un lider vechi al AfD care a părăsit partidul de între timp a lucrat în 2019 la un efort similar de a unifica dreapta. Ciocnirea opiniilor cu privire la ordinea de zi și eșecul său final au evidențiat diviziunile naționaliste.
„Cu siguranță nu a existat o agendă comună”, a spus el. „Și sunt destul de sigur că nu va exista în viitor”.
Thibaut François, un deputat francez și purtător de cuvânt al Adunării Naționale pentru afaceri europene, a declarat că, chiar dacă o fuziune a partidelor naționaliste se dovedește imposibilă, dreapta poate forma coaliții ad-hoc pe diferite priorități. El a spus că dezacordurile privind problemele de politică externă, cum ar fi Ucraina, nu vor sta în calea acestui lucru.
„Suntem foarte fericiți să nu fim de acord cu privire la aceste subiecte, pentru că noi chiar credem că sunt decizii suverane, naționale”, a subliniat François.
După ce ani de-a rândul a susținut un referendum privind apartenența Franței la UE, partidul lui Le Pen a recunoscut acum că poporul francez este „foarte atașat” de structura UE, a spus el. Dar el crede că partidul câștigă argumentul potrivit căruia UE ar trebui să revină la forma sa inițială: o uniune de state-națiune cu puteri centrale limitate.
Căile politice pe care au apucat Adunarea Națională și AfD arată cum forțele politice interne divizează dreapta naționalistă europeană.
Le Pen a virat spre centru-dreapta pentru a obține un sprijin mai larg În Franța. Un sondaj IFOP din februarie a sugerat că Le Pen ar obține cel puțin 50% într-o confruntare prezidențială împotriva celor mai probabil adversari ai săi în 2027, dacă va candida. Ea a obținut 41% în 2022. Ea a încercat să distanțeze partidul de poziția sa antisemită și antimusulmană din trecut și promovează o nouă generație de politicieni tineri și abili.
În Germania, partidele principale au evitat AfD, care a virat brusc spre dreapta pentru a câștiga votanții nemulțumiți. Meuthen a demisionat în 2022, denunțând „accentele totalitare” ale partidului.
Presa germană a relatat recent că oficiali ai AfD au participat la o întrunire în care s-a discutat despre deportarea în masă a cetățenilor germani de origine străină. Un tribunal german a declarat că partidul este oficial suspectat de extremism, iar un consilier al candidatului principal al AfD la alegerile europene, Maximilian Krah, a fost arestat pentru acuzații de spionaj. Krah a stârnit indignare luna trecută, afirmând că foștii membri ai forțelor paramilitare naziste SS nu sunt automat criminali. Câteva ore mai târziu, blocul politic paneuropean Identitate și Democrație, din care face parte și Adunarea Națională din Franța, a exclus AfD din rândurile sale.
Avertismentul lui Macron
Președintele francez Emmanuel Macron a avertizat joi că UE riscă să intre în blocaj în contextul unei ample prezențe a extremei dreapta în Parlamentul European după alegerile din această săptămână.
„Dacă Franța trimite o delegație foarte mare de extremă dreaptă, dacă alte țări mari fac asta, Europa ar putea fi blocată”, a declarat Macron pentru televiziunea franceză, potrivit AFP.
„Pentru că ce ar fi o Europă în care extrema dreaptă este puternică?” a întrebat el, avertizând asupra riscului de paralizie în luarea deciziilor în cazul unei alte pandemii precum Covid-19 sau în abordarea imigrației ilegale.
În timp ce extrema dreaptă se află în față în sondajele de opinie din Franța, Macron a adăugat: „Trebuie să luptăm pe 9 iunie (când Franța votează) pentru a-i apăra pe cei care luptă pentru Europa, pentru că Europa ne protejează”.
Citește și : Reţeaua de socializare X autorizează de acum în mod oficial conţinuturile pornografice
Coaliția centristă de guvernare a lui Macron este cotată să obțină doar jumătate din numărul de voturi ale Adunării Naționale (RN) de extremă-dreapta din Franța, potrivit sondajelor, în ceea ce ar fi un eșec uriaș pentru președintele francez.
El i-a îndemnat pe francezi să nu împărtășească regretele britanicilor care nu au votat împotriva Brexit-ului la referendumul din 2016, ca să-și vadă apoi țara părăsind Uniunea Europeană.
“Hai, veniți la vot pe 9 iunie, este foarte important. Spun asta pentru că mă gândesc mereu la prietenii noștri britanici care nu s-au dus la vot în ziua Brexit-ului. A nu merge la vot înseamnă a lăsa viitorul continentului nostru și al țării noastre în seama altora”, a spus el.
