Un nou studiu oferă primele dovezi convingătoare că exercițiile mentale riguroase pot inversa una dintre schimbările chimice ale creierului asociate cu îmbătrânirea. Cercetătorii au descoperit că antrenamentele cognitive regulate pot crește nivelul de acetilcolină, o substanță esențială pentru memorie și atenție, care, de obicei, scade odată cu vârsta.
Studiul, desfășurat pe o perioadă de zece săptămâni și având ca participanți persoane de 65 de ani și peste, a arătat că 30 de minute de exerciții mentale intense pe zi au crescut nivelul de acetilcolină cu 2,3% într-o zonă a creierului implicată în concentrare și procese cognitive, potrivit stiripesurse.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
„Creșterea nu este uriașă”, explică Étienne de Villers-Sidani, neurolog la Universitatea McGill din Montreal. „Dar este semnificativă, având în vedere că, în mod normal, nivelul acestei substanțe scade cu aproximativ 2,5% pe deceniu, doar din cauza îmbătrânirii”, mai spune acesta, conform npr.
Cu alte cuvinte, exercițiile cognitive au reușit să întoarcă ceasul biologic al creierului cu aproape zece ani.
Descoperirea confirmă cercetările anterioare realizate pe animale, care au arătat că mediile stimulative pot crește nivelul unor neurotransmițători importanți. Alte studii pe oameni au sugerat deja că antrenamentul cognitiv contribuie la îmbunătățirea memoriei și a capacității de gândire.
Cercetarea, finanțată de National Institutes of Health (NIH), apare într-un moment în care numeroase programe online promit să antreneze creierul, printre cele mai cunoscute fiind Lumosity, Elevate, Peak, CogniFit și BrainHQ.
Totuși, eficiența acestor programe a fost adesea pusă sub semnul întrebării. „Au avut un impact pozitiv asupra unor măsuri cognitive”, spune de Villers-Sidani, „dar întrebarea era cât de mult schimbă ele creierul și în ce fel o fac”.
Pentru a afla răspunsul, echipa sa a analizat dacă exercițiile mentale pot crește nivelurile de acetilcolină, neurotransmițător strâns legat de performanța cognitivă. Nivelurile acestei substanțe încep, de obicei, să scadă în jurul vârstei mijlocii, iar în cazul persoanelor care suferă de Alzheimer, fenomenul este mult mai accentuat.
Cercetătorii au monitorizat 92 de persoane sănătoase, toate cu vârsta de peste 65 de ani. Jumătate dintre participanți au petrecut zilnic 30 de minute jucând jocuri simple, precum Solitaire sau Candy Crush. Cealaltă jumătate a urmat un program structurat de antrenament cognitiv oferit de BrainHQ, care le cerea utilizatorilor să memoreze și să identifice rapid tipul și locația unor obiecte care apăreau și dispăreau în succesiune tot mai rapidă.
„Programul este conceput pentru a stimula atenția și viteza de procesare și te împinge practic la limită”, explică de Villers-Sidani.
Cercetătorii au folosit o scanare PET specială pentru a măsura schimbările nivelurilor de acetilcolină în cortexul cingulat anterior – o regiune cerebrală esențială pentru luarea deciziilor și detectarea erorilor. Rezultatele au fost clare: participanții care au jucat jocuri simple nu au prezentat nicio modificare, în timp ce cei care au urmat antrenamentul cognitiv au înregistrat o creștere semnificativă a nivelului de acetilcolină.
Creșteri au fost observate și în alte regiuni ale creierului, inclusiv în hipocamp, zona implicată în formarea și stocarea amintirilor.
De ce contează și o schimbare mică
Chiar și o creștere modestă a nivelului de acetilcolină poate avea un impact semnificativ asupra creierului. Acest neurotransmițător nu se limitează la transmiterea semnalelor nervoase – el influențează și modul în care neuronii procesează informația, afectând învățarea, memoria și atenția.
Michael Hasselmo, directorul Centrului pentru Neuroștiințe Sistemice de la Universitatea Boston, care nu a fost implicat în studiu, explică faptul că, atunci când o persoană ia o doză mare de scopolamină – un medicament folosit împotriva răului de mișcare care blochează efectele acetilcolinei – apar tulburări cognitive severe: „Dacă blochezi funcția acestui neuromodulator în creier, o persoană nu mai poate gândi. Intri într-o stare de delir.”
Citește și: Noua lege europeană privind libertatea presei: ce schimbări se produc în UE
Pe de altă parte, chiar și o ușoară creștere a acetilcolinei poate avea un efect vizibil și benefic asupra memoriei și gândirii la vârstnici. Primele medicamente pentru Alzheimer acționau exact în acest fel, reducând simptomele prin creșterea nivelului de acetilcolină.
„Acum, antrenamentul cerebral intensiv are potențialul de a obține beneficii similare și de a încetini declinul cognitiv”, spune Hasselmo.
