Curtea Constituțională a declarat neconstituționale mai multe prevederi din legislația privind statutul special al Găgăuziei, inclusiv normele care permiteau Adunării Populare să aprobe componența autorității electorale regionale și cele care ofereau bașcanului un rol în numirea șefului Poliției din autonomie. Hotărârea este definitivă, produce efecte imediat și obligă Parlamentul să modifice legislația.
Înalta instanță a admis, astăzi, 9 iulie, sesizarea depusă de ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, și a anulat mai multe prevederi din Legea nr. 344/1994 privind statutul juridic special al Găgăuziei, precum și din Legea privind activitatea Poliției și Codul electoral, potrivit ziar.md.
Citește și: Chișinăul apără dreptul militarilor moldoveni de a purta drapelul național în Zona de Securitate
Cea mai importantă schimbare vizează organizarea alegerilor în autonomie. Până acum, legislația prevedea că Adunarea Populară a Găgăuziei aproba componența Consiliului Electoral Central al Găgăuziei, instituția responsabilă de organizarea alegerilor locale și a scrutinelor pentru funcția de bașcan. Curtea a decis că aceste prevederi sunt neconstituționale.
Acest lucru înseamnă că organizarea proceselor electorale din Găgăuzia va trebui integrată în sistemul electoral național, iar Parlamentul va modifica legislația pentru ca atribuțiile privind administrarea alegerilor să fie exercitate în conformitate cu Constituția și Codul electoral al Republicii Moldova.
O altă modificare importantă privește numirea șefului Poliției din Găgăuzia. Legea stabilea că acesta era numit la propunerea bașcanului și cu acordul Adunării Populare. Curtea a declarat neconstituțională această formulare, ceea ce înseamnă că autoritățile autonomiei nu vor mai avea un rol în desemnarea conducerii Poliției, procedura urmând să fie reglementată exclusiv de legislația națională.
De asemenea, Curtea Constituțională a declarat neconstituționale articolele 19, 22, 23 și 24 din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei. Aceste prevederi reglementau modul de constituire, componența, atribuțiile și funcționarea Consiliului Electoral Central al Găgăuziei, instituția care organiza alegerile pentru Adunarea Populară și funcția de bașcan. Odată cu anularea acestor norme, cadrul legal privind existența și activitatea acestui organ electoral regional va trebui revizuit de Parlament.
În același timp, Curtea a declarat inadmisibilă sesizarea depusă de Adunarea Populară a Găgăuziei, prin care aceasta solicita verificarea constituționalității mai multor prevederi din Codul electoral. Printre acestea se numărau normele referitoare la Consiliul Electoral Central al Găgăuziei, definiția concurentului electoral și regulile de organizare și desfășurare a alegerilor în autonomie. Prin respingerea sesizării ca inadmisibilă, Curtea a decis că aceste critici nu întrunesc condițiile necesare pentru a fi examinate în fond.
În briefingul susținut după pronunțarea hotărârii, președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, a explicat că autonomia Găgăuziei beneficiază de un statut special garantat de Constituție, însă acest statut nu permite instituirea unor mecanisme care contravin Legii Supreme.
„Curtea a emis o adresă Parlamentului în vederea ajustării legislației în conformitate cu raționamentele expuse în hotărârea Curții”, a declarat Domnica Manole.
Hotărârea Curții Constituționale este definitivă, nu poate fi atacată și a intrat în vigoare din momentul pronunțării.
În perioada următoare, Parlamentul va trebui să modifice actele normative vizate de decizie. Până la adoptarea amendamentelor, autoritățile vor trebui să țină cont de efectele hotărârii Curții, întrucât prevederile declarate neconstituționale nu mai pot fi aplicate.
Vezi și: Destinații de vacanță care îți schimbă viața
Deși decizia nu modifică statutul de autonomie al Găgăuziei, ea redefinește limitele competențelor autorităților regionale, stabilind că domenii precum administrarea alegerilor și organizarea Poliției trebuie să respecte cadrul constituțional și instituțional unic al Republicii Moldova.
Ministerul Justiției a sesizat Curtea Constituțională privind unele prevederi din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei, Legea cu privire la activitatea poliției și Codul Electoral. Instituția contestă normele care oferă Adunării Populare atribuții în aprobarea componenței organului electoral al regiunii, dar și în procedurile de numire a conducerii unor structuri teritoriale ale Poliției, Serviciului de Informații și Securitate și Direcției justiție din Găgăuzia.
