Curtea de Apel Chișinău a publicat hotărârea motivată, prin care a respins cererea ex-președintelui Curții Supreme de Justiție (CSJ), Ion Druță, împotriva Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), care a aprobat în 2019 ridicarea imunității sale.
Fostul magistrat mai are doar o singură speranță – Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Verdictuli final poate influența parcursul dosarului în care magistratul este învinuit de îmbogățire ilicită și care este examinat, din iulie 2022, în instanța de fond, transmite Știri.md cu referire la Anticorupție.md.
La 28 octombrie 2019, Ion Druță a înaintat acțiune împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la privire la anularea actului administrative individual defavorabil. Acesta s-a plâns că, în cadrul ședinței din 24 octombrie 2019, Consiliului Superior al Magistraturii, ar fi adoptat ilegal hotărârea privind ridicarea imunității pentru eliberarea acordului la pornirea urmăririi penale, reținerea, aducerea silită, arestare, percheziționarea lui şi tragerea la răspundere penală. Hotărârea a fost votată de toți cei 8 membri prezenți la ședință – Dorel Musteaţă, Anatolie Galben, Nina Cernat, Luiza Gafton, Petru Moraru, Mariana Timotin, Ion Postu și ministrul Justiţiei de atunci, Olesea Stamate.
Druță a invocat, de asemenea, faptul că în cadrul ședinței Adunării Generale Extraordinare a Judecătorilor din 27 septembrie 2019 au fost revocați din funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii judecătorii: Dorel Musteaţă, Nina Cernat, Anatol Galben, Petru Moraru şi Victor Micu. Astfel, deoarece ședința a fost convocată de către ex-membrii Consiliului Superior al Magistraturii, aceștia și-ar fi însușit ilegal calitatea de membru şi atribuțiile acestuia.
În plus, Druță a menționat că președintele interimar al CSM și-ar fi permis comentarii părtinitoare.
„La ședința din 22 octombrie 2019, Musteaţă Dorel, contrar prevederilor legale enunțate și în mod acuzator şi preconceput şi, printre altele, atât direct, cât şi indirect, în public, a vociferat că şedinţele Consiliului Superior al Magistraturii, se sabotează pe motivul că este o sesizare a Procurorului General interimar cu privire la ridicarea imunității unui judecător, iar în această sesizare sunt vizați şi unii judecători care au participat la Adunarea Judecătorilor, doresc să fie membri în Consiliul Superior al Magistraturii, etc. Prin aceasta dânsul s-a expus practic și depreciativ, intimidator şi chiar pe rezultatul sesizării. Şedinţa din 22 octombrie 2019 este un fapt cunoscut, deoarece a fost publică şi poate fi vizualizată pe pagina web al Consiliului”, s-a plâns magistratul.
De altă parte, reprezentantul CSM în proces a declarat că, de fapt, preşedintele interimar ar fi remarcat doar dificultățile cu care se confruntă Consiliul, în procesul de convocare a şedinţelor, care au generat blocarea activităţii Consiliului Superior al Magistraturii şi, în final, au servit drept obstacole în calea realizării obligaţiunilor impuse prin Legea cu privire la Consiliului Superior al Magistraturii.
Instanța de contencios administrativ a conchis că „în cauza dată nu sunt întrunite temeiurile de ilegalitate a hotărîrii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 375/25 din 24 octombrie 2019 cu privire la sesizarea procurorului General interimar, Robu Dumitru, referitor la eliberarea acordului pentru pornirea urmării penale, reținerea, aducerea silită, arestarea, perchiziționarea și atragerea la răspundere penală în privința judecătorului și președintelui Curții Supreme de Justiție, Druță Ion”.
Paralel, continuă procesul în care Ion Druță este învinuit de îmbogățire ilicită, care a ajuns pe masa magistraților în iulie 2022, după trei ani în care urmărirea penală a avut perioade de stagnare. Conform rechizitoriului, în perioada 2014-2019, atunci când deținea funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, prin intermediul rudelor sale, Druță ar fi obținut în proprietate bunuri imobile pe care le deține în continuare în valoare totală de 4,5 milioane de lei. Procurorii precizau că aceasta este valoarea achitărilor oficiale efectuate pentru bunurile imobile, în timp ce prețul mediu de vânzare constituie 12,7 milioane de lei. Aceste mijloace bănești depășeșc substanțial veniturile legale obținute de Ion Druță și membrii familie sale. Judecătorul a avut câștiguri de 831.359 de lei, iar soția acestuia – de 608.978 de lei.
La demersul procurorilor anticorupție și cu autorizarea judecătorului de instrucție au fost puse sub sechestru cinci încăperi nelocative, două – locative și un autoturism, în valoare totală de 12,7 milioane de lei.
După ce Consiliul Suprem al Magistraturii (CSM) a admis ridicarea imunității președintelui CSJ, în aceeași zi, procurorii au efectuat percheziții în biroul judecătorului.
Amintim că, în 2021, Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) a anulat decizia Curţii de Apel Chişinău, din 7 decembrie 2020, prin care a fost declarată ilegală ridicarea imunităţii fostului preşedinte al CSJ și a transmis dosarul la rejudecare în instanța de apel.
