Curtea Supremă a Statelor Unite a autorizat vineri instanţele federale să intervină împotriva unei legi din Texas foarte restrictive privind avortul, fără a ajunge până la suspendarea acesteia, relatează AFP, potrivit agerpres.
Această decizie înlătură obstacolele procedurale care au împiedicat până acum judecătorii federali să blocheze legea texană, care totuşi încalcă jurisprudenţa înaltei curţi.
Citește și : Talibanii din Pakistan renunţă la armistiţiul cu forţele guvernamentate
Legea, care a intrat în vigoare la 1 septembrie în acest vast stat conservator sudic, interzice avortul odată ce bătăile inimii embrionului sunt vizibile, adică după şase săptămâni de sarcină, chiar şi în caz de incest sau viol.
Curtea Supremă a recunoscut în 1973 şi a confirmat în 1992 dreptul femeilor americane de a face avort atât timp cât fătul nu este viabil, adică în jurul săptămânilor 22-24 de sarcină. Dar Texasul a creat un dispozitiv excepţional care a complicat până acum intervenţia justiţiei federale.
Legea sa le încredinţează ”exclusiv” cetăţenilor sarcina de a pune în aplicare această interdicţie, încurajându-i să acţioneze civil împotriva persoanelor şi organizaţiilor care ajută femeile la avort în schimbul promisiunii de despăgubire de 10.000 de dolari.
Sesizată de urgenţă la intrarea în vigoare a textului, Curtea Supremă s-a pus la adăpostul acestor ”noi întrebări procedurale” pentru a refuza să intervină.
Inacţiunea sa, percepută ca semnul influenţei celor trei magistraţi numiţi de Donald Trump, fusese puternic criticată de stânga. Bătălia judiciară a escaladat apoi, forţând-o să preia în totalitate dosarul.
În timpul unei audieri la 1 noiembrie, majoritatea judecătorilor săi şi-au manifestat scepticismul faţă de mecanismul legii.
Citește și : Chile LEGALIZEAZĂ căsătoriile gay
În cele din urmă, ”opt membri ai Curţii sunt de acord să afirme” că principiul care protejează suveranitatea celor 50 de state ”nu împiedică urmărirea penală în instanţele federale”, potrivit deciziei acestora, la care doar judecătorul conservator Clarence Thomas nu s-a asociat.
Şeful Curţii Supreme, John Roberts, şi cei trei magistraţi progresişti, au adăugat, într-un text separat, că doresc ca instanţele să blocheze rapid această lege ”având în vedere efectele ei sinistre şi persistente”.
