Oboseala cronică resimțită de mulți dintre noi nu este cauzată doar de un program aglomerat, ci și de modul în care folosim tehnologia, avertizează Paul Leonardi, profesor de managementul tehnologiei la Universitatea din California, Santa Barbara.
În noua sa carte, Digital Exhaustion: Simple Rules for Reclaiming Your Life, el explică cum schimbările frecvente între aplicații, sarcini și roluri din viața de zi cu zi ne secătuiesc de energie fără să ne dăm seama, potrivit stiripesurse.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
„Creierul nostru nu a evoluat pentru a face față acestor schimbări rapide și constante între aplicații, platforme și contexte de viață. Fiecare comutare necesită un efort cognitiv, iar acest efort, acumulat, duce la epuizare”, spune Leonardi într-un interviu acordat CNN.
Potrivit profesorului, există trei tipuri principale de comutări, care contribuie la epuizarea digitală:
- Între platforme – cum ar fi trecerea de la Zoom la Teams, fiecare având reguli diferite de funcționare.
- Între sarcini – cum ar fi scrierea unui email întreruptă de un apel telefonic sau un mesaj urgent.
- Între domenii de viață – de exemplu, trecerea bruscă de la muncă la o problemă de familie sau invers.
Leonardi avertizează că social media este cel mai obositor mediu digital, deoarece combină cele trei surse majore de stres: solicitarea constantă a atenției, nevoia de a interpreta informații incomplete (ex: postări sau poze fără context) și impactul emoțional al comparațiilor sociale.
Pentru cei care lucrează de acasă, efectele pot fi și mai intense. Lipsa graniței clare între muncă și viața personală, dependența totală de instrumente digitale și nevoia de „prezență vizibilă” în mediul online contribuie la epuizare. „Ajungi să interpretezi un rol constant, chiar și în fața camerei, ceea ce e foarte obositor”, spune expertul.
Citește și: Noua lege europeană privind libertatea presei: ce schimbări se produc în UE
Printre soluțiile propuse: limitarea schimbărilor frecvente între aplicații, comunicarea față în față, atunci când e posibil, și chiar opțiunea de a opri imaginea video în timpul ședințelor online, pentru a reduce presiunea auto-monitorizării.
Leonardi oferă inclusiv un sfat util părinților copleșiți de grupurile de WhatsApp și planificările fără sfârșit: „Uneori, coordonarea în persoană e mai eficientă și duce la relații mai autentice decât zecile de mesaje schimbate zilnic”.
