Europa de Vest se confruntă cu al doilea val de căldură record dintr-o lună, ceea ce se aliniază cu un trend sumbru: în ultimele trei decenii, Europa s-a încălzit mai rapid decât orice alt continent.
Temperaturile medii au crescut cu aproximativ 0,56 grade Celsius pe deceniu, din mijlocul anilor 1990, mai mult decât dublul ritmului de încălzire globală, potrivit Copernicus, serviciul de monitorizare climatică al Uniunii Europene, potrivit stiripesurse.
Citește și: Chișinăul apără dreptul militarilor moldoveni de a purta drapelul național în Zona de Securitate
Emisiile de dioxid de carbon și alte gaze care rețin căldura, generate de activitatea umană, determină creșterea pe termen lung a temperaturilor planetei, ceea ce contribuie la faptul că valurile de căldură devin tot mai extreme ca intensitate și durată, scrie New York Times.
Însă factorii locali determină modul în care acest exces de căldură este distribuit în lume și explică de ce temperaturile cresc mai repede în unele regiuni decât în altele.
Măsuri de reducere a poluării
În zonele nordice ale Europei, de exemplu, atmosfera mai caldă topește gheața marină care acoperea odinioară întinse suprafețe ale Arcticii. Acest lucru lasă mai mult din suprafața întunecată a oceanului expusă, care absoarbe energia solară, amplificând încălzirea în și în jurul polului nord.
Măsurile de reducere a poluării sunt un alt factor care explică ritmul în care Europa s-a încălzit. Limitarea emisiilor industriale a fost benefică pentru sănătatea populației, dar a redus și numărul particulelor din aer numite aerosoli, care pot reflecta radiația solară înapoi în spațiu.
De asemenea, există mai puțină zăpadă pe sol care să reflecte energia solară. Anul trecut, suprafața acoperită de zăpadă în Europa, la momentul maxim anual, a fost cu aproximativ o treime sub medie, potrivit Copernicus. Rezultatul este un sol mai expus care absoarbe căldura, în special în Scandinavia și în partea europeană a Rusiei.
Aceste schimbări de pe uscat și de pe mare modifică și modul în care circulă aerul deasupra Europei, ceea ce ar putea face ca valurile de căldură intense, precum cel din această săptămână, să devină mai frecvente.
Diferența de temperatură dintre Ecuatorul cald și Polul Nord rece este un motor important al vremii în emisfera nordică. Dar atunci când există mai puțină zăpadă la sol în Europa primăvara și mai puțină gheață în larg, acest contrast de temperatură se reduce. Acest lucru ar putea devia curentul jet (jet stream), adică banda de vânturi puternice din vest care ghidează vremea, în moduri care favorizează valuri de căldură prelungite pe continent, au arătat oamenii de știință într-un studiu din 2020.
Curentul jet
În ultimele decenii, curentul jet s-a și împărțit mai des în două ramuri deasupra Europei, creând o zonă de vânturi slabe în care căldura poate rămâne blocată zile întregi, au descoperit cercetătorii.
În mod normal, curentul jet aduce aer marin rece din Atlantic către Europa. Dar când se împarte, aerul de înaltă presiune dintre cele două ramuri modifică această circulație normală a fronturilor atmosferice. Astfel, ceea ce ar putea fi doar câteva zile toride de vară se poate transforma într-un val de căldură de mai multe săptămâni, cu consecințe mortale.
Într-un studiu din 2022, cercetătorii au descoperit că aproape toată creșterea recentă a frecvenței și intensității valurilor de căldură din Europa de Vest a fost legată de aceste tipare de „dublu jet”, care persistă perioade mai lungi. Totuși, nu este încă sigur dacă schimbările climatice provocate de om fac aceste configurații mai frecvente sau mai persistente.
În valul de căldură din 2003, care a provocat moartea a până la 70.000 de oameni în Europa, acest „dublu jet” a persistat timp de 29 de zile. Chiar dacă valul de căldură din această săptămână nu va dura la fel de mult, el deja rescrie recordurile, nu prin creșteri mici, ci prin salturi mari.
Vezi și: Destinații de vacanță care îți schimbă viața
Oamenii de știință au început să analizeze temperaturile din această săptămână din Franța, Marea Britanie și alte locuri pentru a estima cât mai probabil a devenit un astfel de val de căldură din cauza încălzirii provocate de om.
„Ne așteptăm la creșterea temperaturilor și la doborârea recordurilor de temperatură din cauza schimbărilor climatice”, a spus Lizzie Kendon, climatolog la Universitatea din Bristol, Anglia. Ceea ce a fost „extraordinar” în această săptămână, a adăugat ea, este amploarea cu care au fost depășite recordurile anterioare. Iar încă câteva zile de căldură intensă urmează încă.
