Utilizarea intensă a chatboturilor de inteligență artificială la locul de muncă poate provoca o formă de oboseală mentală numită „AI brain fry”, potrivit unui studiu realizat de cercetători de la Harvard.
Potrivit Euronews, angajații care folosesc frecvent astfel de instrumente spun că se confruntă cu dificultăți de concentrare, decizii mai lente și chiar dureri de cap, potrivit stiripesurse.
Citește și: Moldova va exporta energie electrică din surse regenerabile în Ucraina
Cercetătorii de la Universitatea Harvard au analizat modul în care inteligența artificială influențează activitatea profesională a peste 1.400 de angajați cu normă întreagă din companii mari din Statele Unite, arată Euronews. Aproximativ 14% dintre participanți au declarat că, după conversații intense cu sisteme AI, simt o stare de „ceață mentală”, caracterizată prin dificultăți de concentrare și procesare mai lentă a informațiilor.
Rezultatele au fost suficient de consistente pentru ca cercetătorii să introducă termenul „AI brain fry”. Acesta descrie epuizarea cognitivă provocată de utilizarea intensă a inteligenței artificiale.
Studiul arată că una dintre cele mai obositoare activități este monitorizarea și verificarea rezultatelor generate de AI. Angajații care supraveghează constant rezultatele sistemelor AI au raportat cu 12% mai multă oboseală mentală decât cei care nu desfășoară astfel de sarcini.
Cercetătorii spun că această activitate implică un nivel ridicat de supraîncărcare informațională. Se întâmplă deoarece angajații trebuie să analizeze și să verifice cantități mari de date într-un timp scurt.
Potrivit studiului, există și un punct critic în utilizarea instrumentelor de inteligență artificială. Productivitatea angajaților începe să scadă atunci când aceștia folosesc mai mult de trei instrumente AI simultan. Stresul apare deoarece ei sunt nevoiți să gestioneze prea multe procese și rezultate în același timp.
Participanții care au raportat „AI brain fry” au declarat că au făcut cu 39% mai multe greșeli importante decât colegii lor care nu au experimentat aceeași formă de oboseală.
Citește și: Cartelele SIM vor fi vândute doar în baza buletinului de identitate. Proiect elaborat de MAI
Cercetătorii subliniază că inteligența artificială nu este întotdeauna o sursă de stres. În anumite situații, AI poate reduce epuizarea profesională atunci când preia sarcini repetitive sau administrative. Problemele apar mai ales atunci când angajații trebuie să gestioneze simultan mai multe sisteme AI. Iar verificarea constantă a rezultatelor generate de acestea, duce frecvent către oboseală.
Potrivit studiului, pe măsură ce companiile folosesc tot mai multe sisteme AI autonome, fenomenul „AI brain fry” ar putea deveni tot mai frecvent în mediul profesional.
