Prețurile motorinei cresc constant mai repede decât cele ale benzinei în perioadele de criză energetică, iar evoluțiile recente confirmă din nou acest tipar. Diferența nu este întâmplătoare, ci ține de modul în care funcționează piața globală a combustibililor și de importanța motorinei în economie.
Potrivit unei analize Oilprice, care citează date ale Administrației pentru Informații Energetice din SUA, de la începutul conflictului din Iran și până la 6 aprilie 2026, benzina s-a scumpit cu 1,11 dolari pe galon, în timp ce motorina a crescut cu 1,75 dolari pe galon, transmite mold-street.com.
În Republica Moldova, creșterile au fost și mai pronunțate: de la începutul tensiunilor din Golful Persic, motorina s-a scumpit cu aproximativ 14 lei pe litru (circa 67%), iar benzina – cu aproximativ șase lei pe litru.
Această diferență are efecte directe asupra economiei, deoarece motorina stă la baza transportului de mărfuri și a logisticii. Astfel, scumpirea ei se transmite rapid în costurile produselor și serviciilor, amplificând presiunile inflaționiste.
Motorina, mai expusă decât benzina
Experții arată că motorina reacționează mai rapid la șocuri deoarece piața sa este mai vulnerabilă structural.
În primul rând, stocurile de combustibili distilați – categorie care include motorina și păcura – sunt, de regulă, mai reduse decât cele de benzină. Atât în 2022, după invazia Rusiei în Ucraina, cât și în prezent, rezervele erau deja sub nivelurile sezoniere obișnuite înainte de apariția șocului geopolitic. În aceste condiții, orice perturbare a aprovizionării se reflectă imediat în prețuri.
Benzina, în schimb, beneficiază de stocuri mai mari, de o producție mai localizată și de o cerere mai previzibilă, în special sezonieră.
Un combustibil global, nu regional
O altă diferență esențială ține de modul în care sunt utilizate cele două produse. Benzina este, în mare parte, un combustibil regional: este rafinată și consumată pe aceleași piețe.
Motorina este însă combustibilul comerțului global. Ea alimentează nave, camioane, trenuri și utilaje industriale implicate în transportul de mărfuri între țări.
Din acest motiv, prețul motorinei este strâns legat de fluxurile comerciale internaționale. Perturbările din puncte-cheie, cum este Strâmtoarea Hormuz, afectează rapid oferta la nivel global, chiar și în țările care nu depind direct de importurile din regiunea afectată.
Cerere rigidă și greu de redus
Diferența se vede și la nivelul cererii. În cazul benzinei, consumatorii pot reacționa la scumpiri reducând deplasările sau amânând călătoriile.
În schimb, cererea de motorină este mult mai puțin flexibilă. Aceasta susține transportul de marfă, agricultura, construcțiile, industria și transportul feroviar și maritim. Aceste activități nu pot fi oprite sau reduse semnificativ doar din cauza creșterii prețurilor.
În plus, perioada de primăvară aduce o cerere ridicată în agricultură, când fermierii folosesc intens motorina pentru lucrările de sezon. Situații similare au fost observate și în 2022, când războiul din Ucraina a coincis cu sezonul de plantare, accentuând presiunea asupra pieței.
Limitările rafinăriilor
Chiar dacă prețurile cresc, producția de motorină nu poate fi majorată rapid. Motorina și benzina provin din fracțiuni diferite ale țițeiului, iar ajustarea producției este limitată de caracteristicile materiei prime, de capacitățile tehnice ale rafinăriilor și de cerințele stricte privind conținutul redus de sulf.
În plus, rafinăriile funcționează adesea aproape de capacitatea maximă și au programe de mentenanță sezonieră. În anumite perioade, cum este cea premergătoare verii în SUA, acestea prioritizează producția de benzină, reducând și mai mult flexibilitatea pentru motorină.
Presiuni suplimentare și efecte în lanț
Motorina este afectată și de concurența cu alte produse din aceeași categorie. În sezonul rece, de exemplu, combustibilul pentru încălzire provine din același bazin de distilate, ceea ce reduce disponibilitatea.
Chiar și în afara iernii, cererea din agricultură, construcții și transport se suprapune, menținând presiunea asupra pieței.
Impactul final este resimțit în întreaga economie. Creșterea prețului motorinei duce la majorarea costurilor de transport, care se reflectă în prețurile alimentelor, materialelor de construcție și produselor de consum.
Un tipar care se repetă
Evoluțiile actuale urmează același model observat și după invazia Rusiei în Ucraina, când prețurile motorinei au crescut mult mai rapid decât cele ale benzinei pe fondul reducerii ofertei globale de distilate.
Experții subliniază că acest mecanism nu s-a schimbat. Motorina rămâne mai expusă la șocuri, are stocuri mai mici, o cerere mai rigidă și o producție dificil de ajustat.
În aceste condiții, în fiecare criză energetică, motorina reacționează prima și mai puternic, devenind principalul canal prin care presiunile se transmit în economie.
