Explicația își are originea în secolul al XVI-lea, când papa Grigore al XIII-lea a modificat vechiul calendar iulian, introdus de romani, se arată într-un articol Euronews.
De la Caucaz până la coasta Atlanticului, modul în care europenii celebrează sărbătorile de sfârșit de an reflectă o evoluție religioasă și socială complexă la nivelul întregului continent, potrivit zdgust.
Citește și: Moldova obține dreptul de proprietate asupra Sanatoriului „Moldova” din Odesa
Prima mare diferență între țări: nu toți europenii sărbătoresc Crăciunul în aceeași zi.
Acest fenomen se explică prin faptul că Biserica Catolică și unele Biserici Ortodoxe urmează calendare diferite.
În 1582, papa Grigore al XIII-lea a modificat vechiul calendar iulian, introdus de romani. Din cauza unei mici erori de calcul, noul calendar gregorian este astăzi cu 13 zile înaintea vechiului sistem roman.
Unele comunități creștine ortodoxe au continuat să folosească vechiul calendar. Astfel, data de 25 decembrie cade, în prezent, pe 7 ianuarie anul următor în mai multe țări creștine europene.
Totuși, anumite comunități ortodoxe precum cele din România, Albania, Grecia, Bulgaria și Cipru, s-au adaptat calendarului gregorian și sărbătoresc Crăciunul pe 25 decembrie.
Alte Biserici Ortodoxe, de exemplu din Serbia, Republica Moldova, Rusia, Belarus sau Georgia, continuă să celebreze Crăciunul pe 7 ianuarie.
Ucraina proceda la fel, însă în 2023, după începutul invaziei ruse, parlamentul de la Kiev a votat mutarea sărbătorii Crăciunului pe 25 decembrie, alegând să respecte calendarul gregorian.
Ce țări au interzis sărbătorirea Crăciunului de-a lungul istoriei?
Crăciunul s-a aflat, de asemenea, în centrul unor conflicte politice și religioase importante din istoria Europei.
În 1640, parlamentul scoțian a adoptat o lege care interzicea „sărbătorile de Yule”, perioada festivă dintre 21 decembrie și 1 ianuarie. Măsura făcea parte din lupta împotriva catolicismului, după ce Scoția devenise protestantă. Crăciunul a devenit zi liberă oficială abia patru secole mai târziu, în 1958.
Sub regimul puritan al lui Oliver Cromwell, Anglia a adoptat o interdicție similară în 1647, care viza și Paștele, cu scopul de a elimina practicile catolice din țară. Măsura a fost însă extrem de nepopulară și ignorată de majoritatea populației, fiind anulată în 1660, odată cu restaurarea monarhiei după moartea lui Cromwell.
Mai bine de un secol mai târziu, în 1793, Franța a interzis toate sărbătorile religioase în încercarea de a „decreștina” țara, în contextul Revoluției care promova practici ateiste. Bisericile trebuiau să rămână închise pe 24 și 25 decembrie, însă majoritatea francezilor au continuat să celebreze Crăciunul în mod privat, reconstruind scene ale Nașterii Domnului în propriile locuințe. Ulterior, Napoleon a pus capăt acestor măsuri anticlericale în 1801, prin semnarea Concordatului cu Sfântul Scaun.
În cele din urmă, doctrinele ateiste au determinat Uniunea Sovietică să desființeze toate sărbătorile religioase în anul 1929.
Citește și: FMI: Accelerarea reformelor structurale va stimula creșterea economică și nivelul de trai în Moldova
Unde este Ajunul Crăciunului mai important decât ziua de Crăciun?
În mare parte din Europa de Nord — de exemplu în Germania, Finlanda, Suedia, Norvegia și Danemarca — Ajunul Crăciunului are o valoare simbolică mai mare decât ziua de Crăciun.
Scoția reprezintă o excepție aparte: din cauza vechilor tradiții celtice și nordice, Revelionul („Hogmanay”) a fost întotdeauna mult mai important decât Crăciunul.
În sudul Europei — în Franța, Portugalia, Italia și Spania — Ajunul și ziua de Crăciun sunt, în general, considerate de importanță egală.
