Niciun oficial militar sau politic nu a spus argumentat de ce România nu a putut opri drona rusească explodată pe un bloc din Galați. MApN, însă, a distribuit pe TikTok mesaje despre cum sunt protejați românii.
Până acum, tactica militarilor români de apărare împotriva dronelor rusești era să fie lăsaţi în pace. Nu e încă destul de clar dacă această viziune venea de la vârful Ministerului Apărări, dacă era o soluție gândită în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării sau dacă în mod tacit liderii politici și cei militari au hotărât să nu supere Rusia printr-un eventual răspuns brutal, potrivit stiripesurse.
Citește și: Cresc cheltuielile pentru apărare
De aceea, zeci de drone rusești au colindat spațiul autohton în ultimii trei ani fără să fie deranjate în vreun fel.
Politicienii și generalii se prefăceau că nu suntem în război și cu toate că nu au întors spatele Ucrainei, nici nu s-au înghesuit să o ajute.
Totul face parte dintr-o tradiție a pasivității, a încercărilor permanente de a nu supăra pe nimeni, de a fi în relații cel puțin călduțe chiar și cu adversarii țării.
„Fiţi vigilenţi, s-a terminat cu liniştea”
România a preferat disprețul Moscovei, nu contraatacul.
În noiembrie anul trecut, ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, spunea că România era în curs de activare chiar atunci a unui sistem american de apărare împotriva dronelor, bazat pe inteligenţă artificială mult mai ieftin decât aparatele clasice care implică ridicarea avioanelor de la sol.
Sigur, mai există și posibilitatea rachetelor aer-aer pe care balticii le folosesc fără să facă economii când e vorba de interesul național.
În România, încă nu s-a dat semnalul doborârii dronelor care violează spațiul aerian al țării. Poate de-acum încolo să se schimbe rețeta de răspuns în fața Rusiei, fiindcă două persoane au fost rănite de aparatul de zbor fără pilot căzut peste blocul din Galați, mai ales că victimele puteau fi mai multe și în stare mai gravă.
Acesta a fost nu doar un avertisment, ci și o demonstrație: Rusia are granițe comune cu România la Marea Neagră de când a anexat Crimeea, știe că zona extinsă a Gurilor Dunării are o apărare precară și vrea să ne convingă că suntem în război.
Cum spunea vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, după ceea ce s-a întâmplat la Galați, „fiţi vigilenţi, s-a terminat cu liniştea”, „e război, iar cetățenii statelor UE, ca populație a unor țări aflate în război, nu vor putea dormi liniștiți”.
România ar fi trebuit să știe că războiul se extinde, au spus-o acum doi ani germanii și francezii, iar în 2024, un prezidențiabil pro-rus era pe cale să ajungă la Cotroceni folosind ecuații avansate de manipulare a rețelelor sociale.
După acel incident, niciun șef de serviciu secret nu și-a dat demisia și nici nu a fost demis, ca și cum nu ar fi fost responsabilitatea acestor instituții de intelligence să protejeze scrutinul și țara de ingerințe străine.
Nici Nicușor Dan și nici premierul Ilie Bolojan nu au conștientizat pericolul, cu toate că ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a declarat de câteva ori că Germania trebuie să fie „pregătită pentru război până la sfârșitul acestui deceniu”, iar astă toamnă Martin Jaeger, șeful serviciului german de spionaj, BND, a mers chiar mai departe subliniind că Rusia ar fi pregătită să atace un stat membru NATO înainte de 2029, că Moscova consideră că are „șanse reale de a-și extinde zona de influență spre Vest” și că nu va ezita „să intre în conflict militar direct cu NATO”.
România nu pare pregătită pentru un conflict
Pe front, rușii nu au reușit să înainteze foarte mult în Ucraina și au avut pierderi mari, ceea ce nu-i împiedică să intimideze statele NATO, exact acolo unde sunt mai vulnerabile.
Polonia a doborât anul trecut în septembrie un roi de drone care i-a încălcat spațiul aerian după ce Varșovia a închis toate punctele de trecere cu Belarus în timpul unui exercițiu militar coordonat de Moscova (Zapad).
Polonia a invocat Articolul 4 al Tratatului Nord Atlantic care înseamnă consultări ale membrilor NATO în cazul în care „este amenințată integritatea teritorială, independența politică sau securitatea vreuneia dintre părți”, în vreme ce Rusia a negat intenția de a lovi ținte pe teritoriul Poloniei.
Vezi și: Moldova nu își poate asigura independența alimentară
Reacțiile sunt total diferite după drama de la Galați: Putin neagă că drona ar fi rusească și sugerează să fie trimise la Moscova resturile aparatului (identificat de experții militari români ca fiind Gheran-2, produsă în Rusia), în vreme ce Bucureștiul doar l-a trimis acasă pe consulul rus de la Constanța, care nu trebuia să mai fie acolo demult. Un răspuns timid în fața unui atac militar.
România nu pare pregătită pentru un conflict, nu a luat în serios temerile balticilor și nordicilor și a crezut că va fi lăsată în pace de ruși, dacă stă cuminte și nu spune nimic.
Fără guvern, fără o strategie militară clară, România pare să nu învețe nici măcar lecțiile importante ale istoriei recente și ca de obicei, nimeni nu își asumă responsabilitatea pentru umilința produsă de Rusia.
