„Nu putem sta locului!”, „Ne agităm tot timpul și avem realizări la serviciu, uneori mai mari decât ale colegilor”. Dar ne consumă toată energia vitală și ajungem la epuizare ori la depresie.
Așa arată ADHD-ul la vârsta adultă. Afecțiunea e prezentă din copilărie, dar, cumva, a trecut nediagnosticată, potrivit stiripesurse.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
Mariana Demeter, psiholog clinician: „Când devine adult, acum avem o avalanșă și de adulți, descoperă că nu se pot concentra, vin la evaluare și află că au ADHD. Cum se manifestă la adulți? Fac multe lucruri. E o calitate că persoana cu ADHD, adult, poate să facă multe lucruri, diferența e că ei o fac cu multă presiune. Faci 5 lucruri deodată, cu presiune, cu o agitație interioară, care consumă mult din energia vitală. Ajung în burn out sau la depresie. Nu oricine poate să țină pasul cu o persoană cu ADHD și la locul de muncă poate să fie un om superproductiv, dar la un moment dat se prăbușește, se simte epuizat, nefericit. Sunt teste specifice pentru ADHD”.
ADHD există însă din perioada copilăriei
Nu stă în bancă, nu e atent să își facă lecțiile. Și nu ia note bune. Își pierde rapid interesul pentru orice activitate școlară. Vorbim despre deficit de atenție sau ADHD? Ori despre așa-numitul hiper-kinetism, excesul de activitate, care se tratează cu activități sportive. Mergeți la medic pentru evaluare.
Dr. Anca Rusu, medic specialist psihiatrie pediatrică: „Întotdeauna trebuie să ne gândim când un copil nu are rezultate la învățătură. Eu întotdeauna le recomand să meargă către un psihiatru, pentru că medicul psihiatru are o privire de ansamblu, mai largă. Părinții să aducă copilul la un consult simplu, de cele mai multe ori sunt lucruri lejere și gestionabile. Nu înseamnă că, dacă vine la psihiatru, va avea diagnostic de psihiatrie. Pe raportul medical va scrie „examinare psihiatrică de rutină”, nu e obligatoriu să ai diagnostic”.
Dacă este exclus ADHD, deficitul simplu de atenție are nevoie de exerciții alături de psiholog. Și de psiho-educația familiei. Iată ce presupune:
Dr. Anca Rusu, medic specialist psihiatrie pediatrică: „Asta înseamnă că mama și tata încearcă să se pună la același nivel în a lua decizii despre copil. Când mama zice ceva și tata e de acord. Când tata zice ceva, și mama e de acord. Altfel copilul e derutat. Amândoi trebuie să se pună de acord cum vor aborda situația, altfel îl zăpăciți”.
Citește și: Noua lege europeană privind libertatea presei: ce schimbări se produc în UE
Mariana Demeter, psiholog clinician: „Alocăm atenție. Suntem interesați cum a fost la școală. Mulți copii sunt introvertiți și nu vor vorbi. Să le fie alături ca să devină cât mai deschiși emoțional”.
Echipa formată din psihiatru și psiholog face diferența între ADHD, deficit de atenție și hiper-kinetism, adică excesul de activitate. Toate se pot gestiona, astfel încât copilul să aibă o calitate bună a vieții. Și viitorul adult.
