Preşedinta interimară a Venezuelei, Delcy Rodriguez, a decretat marţi şapte zile de doliu pentru “tinerii martiri” care au murit apărând ţara sud-americană şi pe preşedintele Nicolas Maduro, care a fost capturat împreună cu soţia sa, Cilia Flores, sâmbăta trecută în timpul unui atac al trupelor americane asupra Caracasului şi a trei state învecinate, relatează EFE, potrivit stiripesurse.ro.
Aceşti tineri “şi-au oferit viaţa drept ofrandă apărând Venezuela, apărându-l pe preşedintele Nicolas Maduro”, a declarat Rodriguez în timpul unei vizite într-o comună din Caracas, transmisă de canalul de stat Venezolana de Television (VTV).
Citeşte şi: Creștinii ortodocși sărbătoresc astăzi Crăciunul pe stil vechi – Stiripesurse.md
“Recunoştinţa noastră se îndreaptă către ei. Imaginile trupurilor lor neînsufleţite mi-au străpuns sufletul, dar ştiu că au fost martirizaţi pentru valorile supreme ale acestei Republici”, a adăugat Rodriguez, fără a specifica însă numărul total al morţilor.
Autorităţile venezuelene nu au raportat nici despre pagubele totale, nici despre persoanele afectate şi rănite în urma atacurilor americane din Caracas şi din statele Miranda, La Guaira şi Aragua.
Până în prezent, au fost confirmate doar 24 de decese în rândul forţelor armate venezuelene şi moartea a 32 de militari cubanezi, identificaţi duminică de guvernul cubanez. Potrivit experţilor, soldaţi şi agenţi de informaţii din Cuba aliată operează în Venezuela de ani de zile. Aceştia erau responsabili de securitatea personală a lui Maduro ca gărzi de corp sau menţineau disciplina în rândurile forţelor armate.
De altfel, Forţele Armate Naţionale Bolivariene (FANB) au organizat marţi funeraliile celor 24 de soldaţi ucişi.
“În memoria celor 24 de stele care au fost smulse de pe firmamentul nostru bolivarian de mâna laşă a imperiului”, se arată în declaraţia forţelor armate venezuelene publicată marţi pe Instagram, alături de fotografiile bărbaţilor şi femeilor decedaţi, potrivit dpa.
Între timp, procurorul general Tarek William Saab a anunţat numirea a trei oficiali pentru a investiga ceea ce estimează a fi “zeci” de morţi, atât civili, cât şi militari, un număr care, potrivit oficialului, este încă în curs de clarificare.
Surse venezuelene citate de The New York Times au dezvăluit că 80 de persoane au murit în operaţiunea din Venezuela, în timp ce oficialii de la Washington au declarat că şase soldaţi americani au fost răniţi, deşi preşedintele Donald Trump a refuzat să confirme cifrele.
Ce se ştie despre victimele din rândul cubanezilor
Guvernul cubanez a anunţat duminica trecută că 32 dintre militarii săi au murit în atacul american şi a decretat două zile de doliu naţional, care se încheie marţi, zi în care a dezvăluit identităţile decedaţilor.
Printre victime s-au numărat doi colonei, un locotenent-colonel, patru maiori şi trei căpitani, toţi din cadrul Ministerului de Interne (Minint), precum şi nouă militari în rezervă din cadrul Ministerului Forţelor Armate Revoluţionare (Minfar). Şi-au pierdut viaţa şi membri ai serviciilor de informaţii.
Cel mai tânăr soldat ucis a fost un locotenent de 26 de ani din cadrul Minint, în timp ce cel mai în vârstă a fost un colonel de 67 de ani.
Potrivit guvernului de la Havana, cubanezii care au murit “au căzut în urma unei rezistenţe acerbe în luptă directă împotriva atacatorilor sau ca urmare a bombardamentelor”.
Mulţi analişti au subliniat că cercul interior de securitate personală al lui Maduro era format în principal din cubanezi, lucru pe care Caracas şi Havana nu l-au confirmat niciodată.
Guvernul cubanez a profitat de ocazie ca să-l critice pe Trump, afirmând că poporul insulei este “pregătit” să-şi dea viaţa, după ce preşedintele american a declarat că naţiunea caraibiană este “în pragul colapsului” în urma capturării lui Nicolas Maduro şi a pierderii accesului la petrolul venezuelean.
Într-un mesaj pe platforma X, ministrul de externe cubanez, Bruno Rodriguez, a declarat că republicanul demonstrează o “lipsă totală de înţelegere a Cubei” şi că “ignoră intenţionat politica sa criminală de strangulare şi de război economic intensificat împotriva Cubei, care provoacă daune şi disperare familiilor cubaneze”.
Delcy Rodriguez insistă că niciun “agent extern” nu guvernează Venezuela
Preşedinta interimară a Venezuelei a declarat marţi că niciun “agent extern” nu guvernează ţara sud-americană, în urma afirmaţiei preşedintelui american Donald Trump că o parte a administraţiei sale va fi responsabilă de coordonarea unei tranziţii în naţiunea bogată în petrol.
“Suntem aici guvernând alături de popor. Guvernul venezuelean e cel care ne conduce ţara, nimeni altcineva. Nu există niciun agent extern care să guverneze Venezuela”, a declarat oficialul de la Caracas.
Rodriguez a susţinut totodată că poporul venezuelean este activ pe străzi, mărşăluind pentru a cere eliberarea preşedintelui Nicolas Maduro şi a soţiei sale, Cilia Flores.
“Am devenit mai puternici, am crescut spiritual pentru a face faţă provocărilor, agresiunilor, ameninţărilor. Personal, celor care mă ameninţă, le spun: destinul meu este decis doar de Dumnezeu, acesta este răspunsul meu”, a adăugat ea.
Un nou şef al gărzii de onoare şi al contrainformaţiilor militare şi un vicepreşedinte responsabil cu economia
Delcy Rodriguez l-a numit marţi pe generalul Gustavo Gonzalez Lopez comandant al Gărzii de Onoare Prezidenţiale şi şef al Direcţiei Generale de Contrainformaţii Militare (DGCIM).
Numirea a fost anunţată într-un mesaj pe Telegram de către ministrul comunicaţiilor, Freddy Anez, care a informat că Gonzalez Lopez îl înlocuieşte pe generalul-maior Javier Marcano Tabata în funcţia de şef al Gărzii de Onoare, faţă de care preşedinta interimară “şi-a exprimat aprecierea” pentru “dedicarea şi loialitatea demonstrate în timpul serviciului său”.
Gonzalez Lopez a ocupat funcţia de ministru de interne şi de justiţie între 2015 şi 2016 şi cea de director al Serviciului Naţional de Informaţii Bolivarian (SEBIN) între aprilie 2019 şi octombrie 2024.
Marţi, Delcy Rodriguez a numit un fost şef al băncii centrale a Venezuelei în funcţia de vicepreşedinte responsabil cu economia, o poziţie pe care o consideră o prioritate pentru administraţia sa, potrivit AFP.
Calixto Ortega Sanchez a fost preşedinte al băncii centrale a Venezuelei din 2018 până în 2025 şi a lucrat anterior în industria petrolieră.
Scenariul economic venezuelean este complex, cu o depreciere a monedei locale de aproape 500%, alimentând temerile de hiperinflaţie.
Deţinuţii politici, excluşi din discursurile SUA şi din Venezuela lui Rodriguez
Subiectul deţinuţilor politici din Venezuela a fost retrogradat, cel puţin în declaraţiile publice, în noul capitol pe care Caracas şi Washington par să-l fi deschis în relaţiile lor, marcat de interesul preşedintelui american Donald Trump pentru petrolul ţării sud-americane, comentează EFE.
După atacurile asupra Venezuelei şi capturarea lui Nicolas Maduro, Trump a declarat că prizonierii politici sunt o preocupare secundară: “Nu am ajuns încă în acel punct. În acest moment, ceea ce vrem este să rezolvăm cu petrolul, să reparăm ţara, să o aducem pe linia de plutire şi să avem alegeri”, a declarat republicanul luni.
Iar în timpul unui discurs susţinut ulterior în faţa membrilor republicani ai Congresului la Centrul Kennedy din Washington, şeful Casei Albe l-a descris pe Maduro drept un om violent care, a spus el, “tortura” oameni.
“Au o cameră de tortură în centrul oraşului Caracas care este acum închisă, dar a torturat oameni”, a declarat Trump, fără a oferi mai multe detalii.
Deşi Trump nu l-a numit explicit, unele ONG-uri venezuelene au presupus că se referea la El Helicoide, sediul din Caracas al SEBIN, denunţat ca fiind un centru de tortură.
ONG-ul Justiţie, Întâlnire şi Iertare a îndemnat marţi guvernul venezuelean să elibereze toţi deţinuţii “dacă închiderea acestui centru este confirmată”.
Organizaţia Foro Penal, care se ocupă de apărarea deţinuţilor politici, contabilizează 863 de cazuri în ţară, dintre care 86 de alte naţionalităţi.
De Crăciun şi de Anul Nou, autorităţile venezuelene au anunţat eliberarea – cu măsuri de precauţie – a 99 şi respectiv a 88 de deţinuţi politici. Cu toate acestea, ONG-urile locale nu au putut verifica toate cazurile. Până acum, administraţia Maduro a susţinut că în ţară “nu există deţinuţi politici” şi că cei desemnaţi ca atare sunt închişi pentru “comiterea de crime teribile”.
Curtea Penală Internaţională a deschis o anchetă asupra Venezuelei în 2018 cu privire la presupuse crime împotriva umanităţii comise începând cu 2017.
Guvernul Nicolas Maduro a încercat în repetate rânduri să oprească cazul, susţinând că sistemul său judiciar desfăşoară anchete interne, dar Curtea a respins această poziţie în 2023 şi a autorizat reluarea anchetei.
