Cetăţenii Uniunii Europene doresc ca Parlamentul European să apere democraţia, o treime dintre ei considerând că aceasta este cea mai importantă valoare ce trebuie apărată, urmată de libertatea de exprimare şi de gândire şi de protecţia drepturilor omului, în timp ce sănătatea publică, sărăcia şi excluziunea socială, precum şi schimbările climatice (39%) sunt priorităţile politice ce trebuie avute în vedere de legislativul UE, relevă un nou sondaj Eurobarometru publicat marţi, conform unui comunicat de presă al PE, preluat de agerpres.
Potrivit noului Eurobarometru comandat de Parlamentul European, aproape o treime dintre respondenţi (32% în UE, 24% în România) au ales democraţia ca valoarea europeană principală care trebuie apărată, urmată de libertatea de exprimare şi de gândire (27% în UE, 22% în România) şi de protecţia drepturilor omului în UE şi în întreaga lume (25% în UE, 24% în România). În opinia respondenţilor din România, libertatea de circulaţie se află pe primul loc în lista valorilor care ar trebui apărate de Parlamentul European, fiind menţionată de 28% (16% în UE).
În schimb, creşterea extremismului, răspândirea dezinformării şi slăbirea statului de drept reprezintă motive de îngrijorare pentru cetăţenii europeni.
Acest lucru reiese din rezultatele celui mai recent sondaj privind viitorul Europei, publicat de Parlamentul European şi de Comisie la jumătatea lunii ianuarie 2022, în cadrul căruia nouă din zece europeni sunt de acord că mai sunt încă multe de făcut pentru consolidarea democraţiei în UE.
Unsprezece state membre pun apărarea democraţiei pe primul loc: Suedia, Germania, Finlanda, Italia, Danemarca, Austria, Luxemburg, Malta, Polonia, Cehia şi Ungaria. Respondenţii din Cehia şi Ungaria pun, de asemenea, pe primul loc protecţia drepturilor omului.
Preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, salutând rezultatele sondajului, a declarat: “După cum subliniază pe bună dreptate cetăţenii, apărarea democraţiei este cea mai importantă valoare europeană, mai presus de orice altceva. Nu putem considera că democraţia poate exista de la sine, fără sprijin şi efort; extremismul, autoritarismul şi naţionalismul reprezintă astăzi ameninţări tot mai mari la adresa proiectului nostru european comun.”
În general, cetăţenii europeni consideră că sănătatea publică este în continuare prioritatea politică pentru PE (42% dintre respondenţi la nivel UE, 53% în România), urmată îndeaproape de combaterea sărăciei şi a excluziunii sociale (40% în UE, 41% în România) şi de combaterea schimbărilor climatice (39% în UE, 17% în România). În medie, tinerii au plasat lupta împotriva schimbărilor climatice ca prioritate absolută pentru Parlament.
Există un interes susţinut din partea cetăţenilor europeni de a afla mai multe despre activitatea UE. Potrivit prezentului sondaj, informaţiile cu privire la modul concret în care sunt cheltuite fondurile UE ar fi cele mai interesante pentru 43% dintre respondenţi. Cetăţenii doresc, de asemenea, să afle mai multe despre consecinţele concrete ale legislaţiei europene în ţara lor (30%), despre activităţile concrete ale eurodeputaţilor din ţara lor (29%), precum şi despre acţiunile întreprinse de UE pentru a depăşi pandemia de COVID-19 (29%).
“Cetăţenii doresc şi merită mai multe informaţii cu privire la impactul concret al politicilor şi deciziilor UE în viaţa lor de zi cu zi. Oamenii ar trebui să ştie unde sunt cheltuiţi banii”, a declarat preşedinta Metsola.
Parlamentul European a subliniat că plata fondurilor de redresare ale UE ar trebui să se bazeze pe planuri clare şi aprobate, să facă obiectul unui control coerent şi al transparenţei şi să depindă de respectarea valorilor noastre democratice fundamentale.
Sprijinul cetăţenilor pentru UE şi, în special, pentru PE a crescut în mare măsură în timpul pandemiei de COVID-19. Marea majoritate a cetăţenilor UE (58% în UE, 59% în România) sunt de acord cu un rol mai important pentru Parlamentul European în viitor, în timp ce ponderea cetăţenilor UE cu o imagine pozitivă despre instituţie a crescut la nivelul UE cu 12 puncte procentuale faţă de 2015, la 36% (41% în România), inclusiv o creştere de 3 puncte procentuale la nivel UE, faţă de 2019. De asemenea, 45% dintre respondenţi (36% în România) au o opinie neutră cu privire la Parlamentul European şi doar 17% (20% în România) au o imagine negativă. Această percepţie pozitivă a PE se reflectă, de asemenea, în ultimul Eurobarometru standard 95.1 al Comisiei Europene, care arată că cetăţenii au cel mai mult încredere în Parlamentul European, dintre toate instituţiile UE.
Majoritatea cetăţenilor (62% în UE, 43% în România) consideră că apartenenţa ţării lor la UE este un lucru bun, doar 9% (23% în România) declarând că este un lucru rău, pentru al doilea an cel mai bun rezultat din 2007 la nivel UE. Aproape trei sferturi dintre respondenţi (72% în UE, 65% în România) afirmă că ţara lor a beneficiat de statutul de membru al UE. În acest sens, majoritatea respondenţilor (63%) afirmă că sunt optimişti cu privire la viitorul UE.
Sondajul Eurobarometru a fost realizat între 1 noiembrie şi 2 decembrie 2021 în toate cele 27 de state membre ale UE. Sondajul a fost realizat faţă în faţă şi completat cu interviuri online, acolo unde a fost necesar, ca urmare a restricţiilor legate de COVID-19. În total, au avut loc 26.510 de interviuri (1.057 în România), rezultatele UE fiind ponderate în funcţie de dimensiunea populaţiei din fiecare ţară, precizează comunicatul PE.
