Lazar figurează pe lista dependenţilor de jocuri de noroc, un flagel în Bulgaria, unde acest tip de dependenţă a devenit o problemă de sănătate publică. Cu toate acestea, tânărul de aproximativ 30 de ani a putut să se înscrie pe un site de pariuri şi a pierdut mii de euro, o sumă pe care are de acum dreptul să o recupereze, informează miercuri AFP.
El a intentat anul trecut un proces împotriva unui operator de pariuri online, iar Tribunalul din Sofia i-a dat câştig de cauză în primă instanţă în luna octombrie, ordonând restituirea sumelor pe care le-a pierdut. Este o decizie “fără precedent”, a declarat avocata lui, Kristina Karakoleva.
Citeşte şi: Ilan Şor ajută firmele ruseşti să fenteze sancţiunile americane – Stiripesurse.md
“Aveam puţine speranţe în faţa unei părţi adverse mult mai puternice”, a declarat el pentru AFP, adăugând că se simte “uşurat şi bucuros” după această sentinţă, chiar dacă firma de pariuri online a făcut recurs.
Acest informatician de 36 de ani, care a preferat să îşi ascundă numele real, speră că victoria lui “va putea să îi ajute pe cei care se confruntă cu problema dependenţei”.
“Este considerată o lipsă de voinţă, nu o chestiune de sănătate publică”, a spus el, cu regret, în contextul în care un bulgar din zece participă deja la alte jocuri de noroc decât la loterie, potrivit unui sondaj publicat de institutul MarketLinks în primăvara 2024.
Sentinţa tribunalului poate “salva vieţi”, consideră avocata Karakoleva, insistând asupra unei mize de sănătate publică în mare parte ignorată în această ţară din Balcani, cea mai săracă din UE, dar cu o industrie a jocurilor de noroc înfloritoare.
Moştenire comunistă
La fel ca şi alte ţări din fostul bloc comunist, Bulgaria a înfiinţat în anii 1950 o loterie gestionată de stat, care promitea numai lucruri minunate pentru populaţia sa.
Pentru vizitatorii străini, există totodată numeroase cazinouri, situate în marea lor majoritate în hoteluri de lux şi infiltrate de angajaţi ai serviciilor de securitate.
Moştenire a acelei epoci, sectorul jocurilor de noroc valorează în prezent mai multe miliarde de euro, potrivit lui Tihomir Bezlov, cercetător în cadrul grupului de reflecţie CSD cu sediul la Sofia, care afirmă că este “complicat” să avanseze o cifră de afaceri exactă din cauza opacităţii acestei filiere. Numai în 2023, valoarea sumelor mari plătite câştigătorilor a reprezentat aproape 3% din PIB-ul Bulgariei.
Pe bulevardele din capitala Sofia, panouri publicitare promit câştiguri răsunătoare într-o ţară care numără 20 de cazinouri şi 1.000 de mici săli de jocuri, precum şi 24 de companii care propun pariuri online foarte populare într-o ţară cu 6,5 milioane de locuitori.
În ultimii ani, guvernele bulgare au început să reglementeze mai bine acest sector de activitate şi să lupte împotriva dependenţei, înfiinţând în special o listă a persoanelor interzise pe site-urile de pariuri şi în sălile de jocuri de noroc.
“Spirala creditelor”
Lazar face parte dintre cei 41.000 de cetăţeni bulgari care au cerut din proprie iniţiativă să fie înscrişi în acel registru.
Fost jucător de tenis de înalt nivel, el a început să parieze la vârsta de 15 ani în domeniul său, sportul, înainte să plonjeze în acest angrenaj nociv.
“Mi-am părăsit locul de muncă, întrucât asta (activitatea de parior – n.red.) îmi aducea mai mulţi bani decât salariul meu”, îşi aminteşte el. Dar, după doi sau trei ani, norocul i s-a schimbat.
A revenit la un loc de muncă stabil şi a contractat împrumuturi pentru a-şi satisface dependenţa, devenind captiv în “spirala creditelor”.
În pofida interdicţiei sale de a juca, a reuşit să mizeze echivalentul a 10.000 de euro şi a pierdut aproape jumătate din acea sumă. “Două luni de salariu” au dispărut astfel în neant.
“În momente precum acestea, te cuprinde furia, te închizi în tine însuţi, nu vrei să îţi admiţi înfrângerea”, a mărturisit el.
Sisif
El este monitorizat de acum de un psiholog, însă tratamentul nu este asigurat de către statul bulgar. Cât despre acea listă, condiţiile tocmai au fost relaxate şi este de acum posibilă radierea persoanelor dependente, după o lună.
De atunci, circa 8.000 de persoane şi-au şters numele de pe listă, în condiţiile în care “30 de zile sunt insuficiente” pentru a ţine sub control impulsul de a juca, afirmă Lazar.
Avocata lui este specializată în acest tip de dosare şi descrie parcursul de luptător al clienţilor săi. “Ei încearcă să aibă o viaţă stabilă. Dar, atât timp cât vor avea tentaţii, ei sunt la fel ca Sisif”, condamnaţi să cadă din nou în drumul lor, a explicat ea.
De aici şi importanţa respectării acestui registru, a insistat avocata.
Angel Iribozov, preşedintele Asociaţiei industriei jocurilor de noroc, consideră că “aceasta este una dintre cele mai eficace măsuri de prevenţie”. “Însă, nu poate fi singura”, spune el, făcând apel la campanii de sensibilizare şi la asistenţă telefonică.
Lazar, la rândul său, doreşte să îi facă pe oameni să vorbească despre acest subiect. “Cel mai greu lucru este să depăşeşti ruşinea”, spune el.
