Deruta persistă la Moscova după atacul de marţi asupra bazei aeriene Saki din Crimeea (peninsula ucraineană anexată în 2014 de Rusia), la peste 225 de kilometri de liniile de apărare ruseşti, atac care a distrus cel puţin opt avioane de luptă ruse şi mai multe clădiri, apreciază joi Institutul pentru Studiul Războiului din SUA (ISW), citat de EFE, potrivit agerpres.
Potrivit ISW, imagini din satelit confirmă informaţiile forţelor aeriene ucrainene potrivit cărora cel puţin opt avioane de luptă ruseşti au fost distruse în urma acestui atac, contrazicând astfel afirmaţiile Rusiei că exploziile nu au deteriorat niciun avion şi nici nu au fost rezultatul vreunui atac.
Citeşte şi: Trump se teme că FBI-ul i-a ‘plantat’ probe în timpul percheziţiei de la Mar-a-Lago – Black News
Media ruse au publicat versiuni contradictorii despre ceea ce s-a întâmplat marţi la baza aeriană din Novofiodorvka.
Pe de o parte, Ministerul rus al Apărării declarase marţi că au explodat muniţii într-un loc în care erau depozitate pe aerodrom din cauza unui act de neglijenţă, dar nu a unui atac, şi a mai spus că niciun avion nu a fost avariat.
‘Milblogger-ul’ rus Rîbar (blogger specializat în probleme legate de război) a declarat la 10 august că explozia nu a fost cauzată probabil de un atac cu rachetă şi a emis ipoteza că aceasta ar putea avea drept cauză neglijenţa şi nerespectarea normelor de securitate sau că un mic elicopter care transporta o bombă a lovit parcarea din apropiere.
Aceste versiuni contradictorii din media ruse, întâlnite de asemenea printre milbloggerii locali, relevă faptul că oficialii Ministerului Apărării de la Moscova au teorii contradictorii despre atac pe care le împărtăşesc presei.
Totodată este posibil, potrivit ISW, ca Kremlinul să nu fi reuşit să-şi coordoneze operaţiunea informaţională pentru a nega că Ucraina a efectuat un atac cu succes în spatele liniilor ruseşti.
Forţele ruse de la baza aeriană probabil ştiu deja ce s-a întâmplat, dar s-ar putea să nu înţeleagă încă cum sau de unde exact au efectuat atacul forţele ucrainene, notează ISW.
Responsabilii ucraineni joacă pe confuzia evidentă a Rusiei în jurul atacului pentru a ascunde capabilităţile cu rază lungă ale Ucrainei, adăugă institutul american specializat în probleme militare.
Un oficial ucrainean a declarat, sub rezerva anonimatului, pentru The New York Times că atacul a fost efectuat cu ajutorul forţelor de gherilă (partizani). Un alt responsabil ucrainean, care de asemenea a dorit să-şi păstreze anonimatul, a afirmat pentru The Washington Post că în spatele exploziei s-ar afla forţele speciale ucrainene, în timp ce alţi oficiali ucraineni s-au referit implicit la atac, dar nu au revendicat în mod deschis responsabilitatea Ucrainei.
ISW indică faptul că nu este încă în măsură să evalueze în mod independent ce a provocat exploziile de pe aerodrom: imaginile din satelit arată mai multe cratere şi urme de arderi, dar astfel de daune ar fi putut fi cauzate de multe lucruri: forţe speciale, rezistenţa ucraineană sau rachete, la faţa locului sau de la distanţă.
Kremlinul şi-ar fi schimbat planurile în ceea ce priveşte calendarul anexării teritoriilor ocupate în Ucraina, care ar putea fi amânat, mai relevă analiştii ISW, citaţi de agenţia de presă Unian.
Citeşte şi: EMA ar putea aproba un vaccin Pfizer care ţinteşte sub-variantele Omicron – Black News
‘Anexarea face mai greu de imaginat o soluţie negociată a războiului în orice condiţii pe care Ucraina sau Occidentul le-ar putea accepta, demonstrând că Kremlinul se opune în mod fundamental încheierii războiului în alte condiţii decât prin capitularea Ucrainei’, subliniază experţii ISW.
Ministrul ucrainean al apărării a refuzat să comenteze o posibilă implicare a armatei sale în exploziile de la un depozit de muniţii din Crimeea, estimând la o conferinţă de presă miercuri la Copenhaga că acestea s-ar fi datorat ţigărilor, notează AFP.
‘Cred că militarii ruşi de pe acest aerodrom au uitat o regulă foarte simplă +de a nu fuma în locuri periculoase+. Asta e tot’, a afirmat ironic Oleksii Reznikov, aflat în vizită în Danemarca pentru o întâlnire cu ţările donatoare pentru Ucraina, sub egida acestei ţări scandinave şi a Marii Britanii.
