Parlamentul israelian va relua săptămâna viitoare dezbaterea asupra unui proiect de lege ce va facilita condamnarea la moarte a atacatorilor palestinieni, a declarat marţi ministrul israelian al apărării, Avigdor Lieberman, informează AFP, potrivit agerpres.
Proiectul este unul dintre “caii de bătaie” ai ministrului ultranaţionalist, care a făcut din el una dintre condiţiile pentru participarea sa la guvernul de dreapta al lui Benjamin Netanyahu, în 2016, însă adoptarea lui finală nu este garantată.
Citeşte şi: După 2 ani de la alegerea lui Trump, americanii sunt chemaţi la vot
Acest proiect de lege stipulează că tribunalele militare din Cisiordania ocupată vor putea pronunţa pedeapsa capitală nu cu unanimitate din partea celor trei judecători, ci cu o majoritate, în cazul crimelor “teroriste”. În fapt, această dispoziţie se va aplica doar palestinienilor: coloniştii israelieni din Cisiordania, teritoriu palestinian ocupat de Israel din 1967, nu sunt trimişi să răspundă în faţa tribunalelor militare, ci în faţa justiţiei civile israeliene.
Parlamentul a aprobat textul în ianuarie în lectură preliminară, cu o majoritate strânsă (52 de voturi pentru, 49 împotrivă). La acea dată, Lieberman a pledat pentru acest proiect, pe care l-a descris drept “un mijloc de descurajare a teroriştilor”. Textul va face obiectul altor trei lecturi înaintea unei eventuale adoptări.
Între timp, el trebuie să treacă de o nouă etapă, la 14 noiembrie, prin examinarea lui în comisia parlamentară specializată.
Citeşte şi: Incident între avioane din SUA și Rusia deasupra Mării Negre – VIDEO
“După mai mult de trei ani de luptă hotărâtă, legea asupra pedepsei cu moartea pentru terorişti va fi în final prezentată comisiei pentru legi, miercurea viitoare, apoi în primă lectură în şedinţă plenară. Nu vom renunţa până când nu ne vom îndeplini misiunea”, a notat Lieberman pe contul său de Twitter.
În frontierele internaţional recunoscute ale Israelului, legea permite pedeapsa capitala în faţa unui tribunal civil, pentru crime de război, crime împotriva umanităţii, genocid, trădare de ţară şi crime împotriva poporului evreu, însă, din 1954, nu şi pentru omucidere. Ea a fost aplicată pentru ultima dată împotriva unui criminal de război nazist, Adolf Eichmann, condamnat în 1961 şi spânzurat un an după aceea.
Reaplicarea pedepsei capitale s-a lovit până acum de obstacole diplomatice sau morale şi de îndoielile privind efectul descurajant, în pofida încrâncenării unei părţi din opinia publică israeliană cu privire la probleme de securitate şi emoţia suscitată de unele asasinate. Cu toate acestea, apropierea alegerilor legislative în lunile ce urmează este propice unei înăspriri a tonului.
