Dezertori ruşi din Franţa îşi cheamă foştii camarazi să abandoneze armata invadatoare din Ucraina
Un locotenent identificat doar cu prenumele Aleksandr este unul din cei şase dezertori ruşi care au ajuns recent în Franţa; AFP relatează luni odiseea lui şi chemarea către foştii camarazi: să fugă din armata care a invadat Ucraina.
În 24 februarie 2022, militarul participa îngrozit la invazie. “Eram în stare de şoc”, “nu înţelegeam ce se petrece” la începutul războiului, povesteşte el la Caen, în vestul Franţei, unde a discutat cu agenţia citată.
Citeşte şi: Maia Sandu a pierdut alegerile în raionul său natal – Stiripesurse.md
I s-a spus că va merge la “manevre militare” în Crimeea anexată de Rusia în 2014. A traversat linia de demarcaţie într-un convoi şi s-a pomenit “în altă ţară”, fără să i se fi explicat nimic. “Şefii ne-au spus că se termină în zece zile”, îşi aminteşte el.
Dezertori ruşi din Franţa îşi cheamă foştii camarazi să abandoneze armata invadatoare din Ucraina
Au trecut şase luni de coşmar pentru fostul ofiţer transmisionist, care a instalat reţele comunicaţii şi legături, de multe ori chiar pe linia frontului, dar nu a trebuit să lupte. Mărturiseşte că îi era teamă şi că o să moară, dar şi “de ceea ce făceam”.
În vară, în timpul unei permisii, Aleksandr a cerut să iasă din rândul armatei; şi-a dat seama că va fi imposibil după numai câteva zile, la 21 septembrie, când preşedintele rus Vladimir Putin a semnat decretul de mobilizare a 30.000 de rezervişti pentru frontul din Ucraina.
Soldaţii care nu doreau să se implice în război au înţeles atunci că nu se vor putea sustrage.
Dezertori ruşi din Franţa îşi cheamă foştii camarazi să abandoneze armata invadatoare din Ucraina
Unul dintre ei este Serghei (nume fictiv), în vârstă de 27 de ani, infanterist cu misiuni informatice şi de instruire. Mobilizarea a însemnat pentru el constrângerea de a pleca în Ucraina “fără nicio garanţie” că nu va fi trimis în luptă.
“Aveam cunoştinţe în Ucraina şi înţelegeam perfect ce se întâmplă acolo. Nu voiam să fiu implicat”, afirmă el la Paris.
Pentru Andrei Amonov, 32 de ani, lucrător în construcţiile publice în regiunea săracă Iakuţia din Siberi, mobilizarea parţială s-a dovedit şi mai brutală. A fost chemat de şeful său, care i-a spus că este concediat, după zece ani de muncă, şi că trebuie să meargă la armată. Alţi circa o sută de colegi de-ai săi au fost şantajaţi la fel.
Dezertori ruşi din Franţa îşi cheamă foştii camarazi să abandoneze armata invadatoare din Ucraina
A doua zi au fost urcaţi într-un avion, fără să li se spună unde sunt duşi. Au aterizat în Republica Buriată, ceva mai în sudul Federaţiei Ruse, şi au ajuns într-un centru de instrucţie, de unde au reuşit să fugă după cinci zile; “pe fereastră”, precizează el.
Amonov a reuşit să fugă în Kazahstan, una din puţinele ţări – alături de Armenia, Kârgâzstan şi Belarus – unde ruşii pot intra doar cu paşaportul intern, echivalent cu o carte de identitate.
AFP menţionează că militarii ruşi au foarte rar paşapoarte propriu-zise, cu care să poată pleca din ţară. Un astfel de document li se eliberează numai cu aprobarea comandanţilor şi a serviciilor de informaţii, iar mai multe organizaţii neguvernamentale afirmă că paşapoartele respective sunt ulterior reţinute.
Dezertori ruşi din Franţa îşi cheamă foştii camarazi să abandoneze armata invadatoare din Ucraina
Kazahstanul nu era totuşi ideal pentru un dezertor. Amonov se temea că va fi arestat şi predat autorităţilor ruse. Anul trecut, în 12 mai, chiar de ziua ta, s-a pomenit că este “lovit, încătuşat şi dus la comisariat” de poliţişti kazahi. Avocatul său a reuşit să îl scape de probleme mai mari.
Cei trei dezertori s-au întâlnit cu ajutorul Biroului Internaţional pentru Drepturile Omului, o organizaţie neguvernamentală din Kazahstan. Lor li s-a alăturat şi Mihail (nume fictiv), ofiţer din regiunea Moscova, ajuns în ţară cu şapte luni mai târziu decât ei.
Mihail, un bărbat cu constituţie atletică şi părul lung, a relatat agenţiei France Presse cum a reuşit să “exploateze slăbiciunile” birocraţiei militare ruse, nerăspunzând la convocări şi tărărgănând procedurile începute împotriva sa pentru refuzul de a merge în Ucraina. A fugit la sfârşitul lui mai 2023, cu câteva zile înainte de proces. “Ziua în care am ajuns la Astana a fost cea mai frumoasă din viaţa mea. La Moscova, nivelul de pericol ajunsese uriaş”.
Dezertori ruşi din Franţa îşi cheamă foştii camarazi să abandoneze armata invadatoare din Ucraina
Franţa a acceptat să îi primească, după câteva luni de petiţii şi după o verificare minuţioasă a relatărilor lor de către mai multe organizaţii neguvernamentale. Decizia a fost fără precedent în Europa conform preşedintei uneia din organizaţii, Olga Prokopieva.
Ea cere Parisului “să meargă mai departe cu primirea dezertorilor ruşi”, iar altor ţări – să urmeze exemplul Franţei.
Conform organizaţiei Idite Lesom (nume cu sensul de “dispăreţi”, în Kazahstan şi Armenia se află în prezent circa 500 de dezertori ruşi, iar câteva mii se ascund chiar în Rusia.
Dezertori ruşi din Franţa îşi cheamă foştii camarazi să abandoneze armata invadatoare din Ucraina
Cei şase despre care scrie AFP sunt în sfârşit în siguranţă, la Caen, la Paris sau la Metz, în nord-estul Franţei. Ei visează la o viaţă liniştită, integrată, dar sunt hotărâţi să-şi facă auzit glasul. De câteva luni, lucrează la un proiect numit Adio Arme, în cadrul căruia militarii vorbesc despre război, sub rezerva anonimatului.
Mihail este convins că Rusia nu poate câştiga războiul cu Ucraina având o armată care “încearcă să plagieze modernitatea, dar are metode din vremea URSS”.
Aleksandr speră că “poate datorită exemplului meu cineva va fi inspirat şi va vrea să plece din armată”. El crede că războiul se va termina cu atât mai rapid printr-o victorie a Ucrainei cu cât “armata de pe front e mai slabă, cu cât sunt mai puţini oameni”.
Serghei vrea să le transmită soldaţilor mesajul că “există întotdeauna o alegere. Puteţi oricând să lăsaţi armele, să nu ucideţi alţi oameni. Dacă asta înseamnă să te predai, te predai. Dacă e dezertare, e dezertare”.
