Alarmante de ani buni pentru spațiul euroatlantic, dezinfomarea și propaganda Kremlinului s-au dezlănțuit pe fondul războiului din Ucraina până la punctul de a fi la fel de ucigătoare ca armele.
Dacă armele sunt folosite pentru anihilare fizică, dezinfomarea și propaganda sunt răspândite neîncetat pe toate căile posibile pentru justificarea propriilor acțiuni, strângerea rândurilor în jurul lor și demoralizarea taberei adverse. Atât armele, cât și cuvintele manipulatoare ucid pe câmpul de luptă, iar cele din urmă nu doar pe câmpul de luptă. Regimul de la Moscova le-a folosit din plin în contextul războiului din Ucraina, potrivit stiripesurse.ro.
Citește și : George Simion nu-i rămâne dator lui Recean: ‘Vrem o singură ţară!’
Narațiunile Kremlinului sunt exprimate simplu și țintit, în funcție de evenimente și obiective, după o tehnică parcă desprinsă din observațiile lui Alexis de Tocqueville. „În general, concepțiile simple pun stăpânire pe spiritul poporului. O idee falsă, dar exprimată clar și precis, va avea întotdeauna o putere mai mare în lume decât o idee adevărată, dar complexă”, scria gânditorul politic francez în prima jumătate a secolului XIX. Prin urmare, adevărul nu contează, ci redarea cuvintelor și imaginilor prin prisma obiectivelor politice. Iar căile de difuzare sunt multiple în prezent, de la declarații oficiale pe toate ierarhiile și mass-media de stat, propagandiști afiliați la vedere sau sub acoperire, idioți utili, în special în/din străinătate, până la o pleiadă de operațiuni pe website-uri și conturi/pagini obscure pe rețelele sociale etc.
Kremlinul nu și-a pregătit invazia doar masând trupe și echipamente la granița cu Ucraina, ci și prin stabilirea retoricii potrivite intereselor sale și a mijloacelor de difuzare a ei sau de contracarare a versiunii inamicului declarat. Cert este că propadanda și dezinformarea au fost scoase din arsenal și aruncate în luptă înaintea armelor. Ori, în lunile premergătoare invaziei, regimul de la Moscova a căutat intens, prin acuzații nefondate, distorsiuni absurde ale situațiilor și faptelor, reinterpretarea șubredă a evenimentelor istorice, răspândirea fricii etc., să conteste modelul occidental, să descurajeze sprijinul pentru Ucraina și să creeze un casus belli pentru recurgerea la arme.
Exacerbarea unui pretext absurd: lupta împotriva „nazismului” – Kremlinul și instrumentele sale de propagandă/dezinformare au înțesat o serie de povești pornind de la un caz particular, și anume începuturile neonaziste ale Batalionului Azov, pentru a induce în mod perfid că întreaga Ucraină s-a pierdut pe calea nazismului. Într-adevăr, Batalionul Azov a fost fondat în primăvara anului 2014 ca aripă paramilitară a unor grupări fasciste, neonaziste și de extrema dreaptă. Însă nucleul extremist s-a disipat de-a lungul anilor pe măsura alăturării tot mai multor voluntari apolitici, dornici doar să-și apere țara într-o forță care și-a arătat eficiența împotriva separatiștilor pro-ruși din Donbas ce s-au răsculat cu sprijinul Kremlinului. Apoi, odată cu integrarea Azov în Garda Națională a Ucrainei, elementele extremiste și-au pierdut însemnătatea. Cu toate acestea, Kremlinul s-a legat de acest caz izolat dintr-un trecut uitat pentru a inocula ideea că întreaga armată ucraineană și întreaga conducere de la Kiev sunt „infestate de neonaziști” periculoși pentru Rusia și nu numai. Plăsmuirea a fost cu atât mai ciudată cu cât Ucraina este condusă de un președinte de origine evreiască și nu are nicio formațiune extremistă în Parlament. „Nu există neonazism în Ucraina modernă, cu atât mai puţin la nivel de stat”, a precizat Confederația Evreiască din Ucraina. De fapt, Kremlinul nu a făcut decât să pună egal între manifestările naziste din cel de-al Doilea Război Mondial (1939-1945) și naționalismul care s-a amplificat în ultimii ani în Ucraina tocmai din cauza atitudinilor și acțiunilor lui Vladimir Putin: comportamentul de stăpân, negarea poporului și statului ucrainean, anexarea Peninsulei Crimeea și încurajarea rebeliunii din Donbas.
În căutarea unui motiv de invazie: „provocările” ucrainene din Donbas – O serie de falsuri au fost distribuite pe larg de către liderii separatiști din Donbas și mass-media loială Kremlinului cu câteva zile înainte de lansarea invaziei pentru a impune retorica „riscului reprezentat de regimul nazist de la Kiev la adresa populației rusofone” din estul Ucrainei. La 18 februarie 2022, șeful autoproclamatei Republici Populare Donețk și cel al autoproclamatei Republici Populare Lugansk au lansat apeluri urgente la evacuare sub motivul unui pericol iminent. Unii civili s-au panicat și le-au urmat recomandările. Totuși, o analiză a metadatelor din spatele acestor apeluri a arătat că cei doi acoliți ai Kremlinului au urcat mesajele cu două zile mai devreme și le-au difuzat după ce s-au dedat unor provocări împotriva ucrainenilor pentru a-i prinde în capcana unui răspuns în forță în timp ce Kremlinul abia aștepta un pretext „just” de invazie.
Tot în aceeași zi, separatiștii din Lugansk au rostogolit un filmuleț cu o mașină prezentată ca fiind umplută cu explozibili pentru aruncarea în aer a unui tren folosit pentru transferul unor femei și copii spre Rusia. Nici această înregistrare video nu a corespuns realității, metadatele indicând că fusese filmată la 12 iunie 2019. Concomitent, separatiștii din Donețk au răspândit un filmuleț cu „sabotori polonezi” pe cale să detoneze un rezervor de clor în apropiere de Horlivka. În acest caz, metadatele au arătat clar că înregistrarea video fusese făcută cu zece zile mai devreme din diferite elemente audio și video, inclusiv dintr-un videoclip urcat pe YouTube încă din 2010 și care conținea cadre de la un poligon de tragere din Finlanda. Rușii au mai fost înspământați în acele zile cu imaginile unui „tanc ucrainean” distrus după pătrunderea graniței. Și totuși, era vorba de un vehicul blindat de transport de trupe BTR-70M ce nu se afla în dotarea Forțelor Armate ale Ucrainei.
Inventarea unui pericol letal: laboratoarele biologice – Până la urmă, Vladimir Putin a trecut peste partea cu „provocările” și a declanșat războiul pe motiv de „denazificare” și „demilitarizare”. Apoi, odată cu lansarea războiului, propaganda Kremlinului a căpătat note și mai absurde, cum ar fi rostogolirea unor teorii conspiraționiste formate în baza unor acuzații inventate cap-coadă. Cel mai elocvent exemplu în acest sens este cel al „laboratoarelor biologice ucrainene finanțate de Pentagon” în scopuri militare. Acuzația a fost aruncată inițial de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, și completată de Ministerul rus de Externe, care a evocat „zeci de laboratoare”. Releele de propagandă s-au pus imediat în funcțiune pe acest subiect, amstecând informații și acuzații într-o teorie conspiraționistă promovată mai ales în străinătate. Statele Unite au respins acuzația și și-au arătat îngrijorarea că ar fi putut fi lansată de Kremlin pentru a justifica propriile acțiuni de recurgere la arme chimice sau biologice. De ce nu au dreptate conspiraționiștii? La fel ca toate țările cu cercetare științitică cât de cât dezvoltată, Ucraina deține laboratoare de cercetare biologică (gripă aviară, gripă porcină, virusuri, chiar și COVID-19). De asemenea, Ucraina a moștenit facilități militare sovietice folosite pentru dezvoltarea unor arme biologice. În cele din urmă, Ucraina a obținut în 2016 o finanțare de la Pentagon (prin Agenția de Reducere a Amenințărilor în Domeniul Apărării – DTRA) pentru a-și asigura instalațiile.
De altfel, în repetate rânduri, Kremlinul a exprimat presupuse temeri cu privire la comiterea unor atacuri chimice de către ucraineni. „Temerile” au fost însoțite cu presupuse dovezi cu privire la deținerea, fabricarea sau desfășurarea de compuși chimici sau de arme de către partea inamică. Deși „temerile” nu s-a concretizat, totuși au semănat confuzie.
Negarea crimelor de război și reatribuirea vinei: o tentativă nerușinată de dezincriminare – Cele mai mediatizate atrocități comise de ruși împotriva civililor (bombardarea maternității din Mariupol, masacrul de la Bucea, bombardarea gării din Kramatorsk cu muniție interzisă, distrugerea barajului Kahovka etc.) au intrat toate în malaxorul dezinformării Kremlinului, care s-a grăbit fără niciun considerent moral să-și nege implicarea și să arunce vina pe Ucraina pentru aceste acte considerate drept crime de război. Prins cu minciuna în fața probelor, Kremlinul a încercat mereu o cale de a ieși cât mai puțin șifonat pe plan internațional. De regulă, a acuzat înscenări la adresa sa și s-a poziționat pe post de victimă a unor campanii mediatice ostile.
Încă din primele zile ale războiului, Uniunea Europeană a interzis difuzarea RT și Sputnik, principalele canale de difuzare a propagandei Kremlinului pe bătrânul continent. De asemenea, rețelele sociale occidentale au luat o serie de măsuri menite să frâneze distribuirea unor informații false. Cu toate acestea, Kremlinul a căutat mereu portițe pentru a-și răspândi retorica, creând noi site-uri aparent independente, dar care de fapt publică cuvânt cu cuvânt conținutul RT, și noi operațiuni de manipulare pe rețelele sociale, apelând la agenți de influență – comentatori politici, politicieni, jurnaliști, formatori de opinii etc. -, încurajând idioții utili, păcălind presa main-stream etc. Tematicile abordate depășesc uneori Ucraina, căutând inclusiv să exploateze subiecte locale de dezbinare, cum ar fi măsurile împotriva schimbării climatice. Scopul: divizarea și destabilizarea internă, reducerea sprijinului pentru Ucraina și acceptarea pretențiilor Rusiei până la impunerea modelului său autoritar în lume.
Un aspect care merită reținut este că, încă din primele zile ale războiului, rețelele antivacciniste și conspiraționiste pe tema COVID-19 s-au reprofilat pe promovarea retoricii Kremlinului. De asemenea, cercurile extremiste și cele anti-sistem au preluat-o de zor, minimizând uciderea civililor și răspândind zvonuri potrivnice refugiaților ucraineni.
Un alt aspect care merită reținut este rolul rețelei sociale chineze TikTok, devenită unul dintre principalii vectori de știri false despre război, în special pentru actorii informaționali care apără interesele Kremlinului. Într-o analiză pe acest subiect, NewsGuard subliniază că „nu există nicio distincție între sursele de încredere și dezinformarea” de pe TikTok. Unii analiști au remarcat chiar că este vorba de „primul război pe TikTok”.
Bulgaria: caz de încercare de manipulare internă – În vara anului 2022, serviciile secrete bulgare au dezvăluit că regimul de la Moscova plătește până la 2.000 de euro pe lună unor persoane publice, politicieni sau jurnaliști pentru a apăra interesele sale. Informația apărea în contextul expulzării a 70 de așa-ziși diplomați ruși din teritoriul bulgar. La un an distanță, o analiză a Fundației pentru Studii Umaniste și Sociale din Sofia divulga o rețea de 400 de site-uri care răspândeau propaganda rusă în Bulgaria, cu o creștere de 20 de ori în 2022 față de anul precedent.
Exploatarea breșelor Facebook – ONG-ul Reset a descoperit că, în pofida măsurilor luate, Facebook a fost infiltrat de o rețea de 242.000 de pagini false care se ocupau deopotrivă de promovarea propagandei ruse și escrocherii. Fapt îngrijorător, toate aparțineau aceleiași rețele de publicitate.
Operațiunea Doppelgänger – La sfârșitul lunii septembrie 2022, ONG-ul UE Disinfo Lab, care luptă împotriva știrilor false în Europa, a făcut publică o investigație depre o amplă operațiune de dezinformare lansată de Rusia în Europa în mai 2022. Operațiunea consta în postarea de conținut pro-rus și anti-ucrainean pe site-uri care imitau mari publicații și instituții europene. Printre publicațiile cu site-uri imitate figurau 20 Minutes, Le Monde, Figaro, Parisien, Frankfurter Allgemeine Zeitung, Spiegel, Bild, Die Welt, Ansa, The Guardian, RBK-Ukraina. Articolele erau redistribuite apoi pe rețele de pagini sau conturi false de Facebook.
Meta a confirmat operațiunea, descoperind în decembrie 2022 implicarea a două companii rusești: ASP și Struktura. Franța a denunțat un „război hibrid”. Cu toate că fusese descoperită, operațiunea a continuat peste Atlantic prin imitarea Fox News și The Washington Post. Mesajele implantate: sancțiunile sunt ineficiente, occidentalii sunt rusofobi, armata ucraineană este barbară și formată din neo-naziști, refugiații ucraineni au un impact negativ în țările europene, războiul din Ucraina este costisitor și nu este „războiul nostru”. Organizatorul acestei operațiuni este considerat Serghei Kirienko, director adjunct al Administrației Prezidențiale a Federației Ruse.
Operațiunea Portal Kombat – O altă operațiune amplă de dezinfomare este Portal Kombat, care a fost descoperită și dezvăluită recent de Franța. Potrivit Viginum, agenția franceză pentru detectarea interferențelor digitale, operațiunea constă dintr-o rețea de site-uri cu nume după același tipar (pravda.fr.com – pentru Franța sau pravda.es.com pentru Spania) care repostau articole din trei surse: bloggeri pro-război, mass-media supusă Kremlinului și pagini oficiale ale instituțiilor regimului Putin. Viginum a detectat 193 de pagini de acest tip care iniţial răspândeau informaţii despre Ucraina şi Rusia, însă, după începutul invaziei, au vizat teritoriile ucrainene ocupate şi câteva ţări occidentale care sprijină Ucraina. Cantitatea de informaţii răspândită este enormă, cu peste 153.000 de articole publicate doar în intervalul de timp 23 iunie – 19 septembrie 2023. Scopul acestor articole era promovarea „operaţiunii militare speciale” din Ucraina şi discreditarea conducerii de la Kiev. Viginum atribuie această operațiune unei companii numite TigerWeb, cu sediul în Crimeea.
Operațiunea Matrioșka – Dezinformarea din mediul online legată de Kremlin nu a constat doar în răspândirea de filmulețe antiucrainene, ci și în contactarea directă a presei occidentale pentru a le verifica. Colectivul „Antibot4Navalny”, care monitorizează manipulările rusești pe platforma X (pe vremuri Twitter), a numit această practică „Operațiunea Matrioșka”. În opinia unor experți citați de AFP, este vorba de o vastă „campanie de diversiune” pentru a-i ține ocupați pe jurnaliștii occidentali cu mesaje de tipul „Vă rugăm să verificați această informație”.
De exemplu, pe 4 decembrie 2023, un cont de utilizator atribuit unei femei, „Käthe”, a comentat la o postare pe X a postului francez BFMTV cu o solicitare de a verifica un videoclip care semăna cu un reportaj al postului german de televiziune Deutsche Welle ce susținea că un „artist ucrainean a tăiat cu fierăstrăul Turnul Eiffel”. „Văd informații de acest fel în fiecare zi. Presa oficială nu vorbește despre ele, așa că ce ar trebui să cred?”, a scris „Käthe”.
În decurs de câteva ore, același profil a trimis mesaje similare la zeci de publicații franceze, printre care Le Progrès, Paris Match, Mediapart, Le Point, France TV Info, Le Figaro, RFI, Le Parisien etc. Apoi contul respectiv a rămas inactiv până la 20 decembrie, când a publicat un graffiti cu Volodimir Zelenski caricaturizat ca om al străzii în Los Angeles, oraș din statul american California, imagine pe care un alt cont de X a cerut la rândul său presei occidentale să o verifice, observă AFP.
Datele furnizate de „Antibot4Navalny” și analizate de AFP relevă existența a zeci, dacă nu chiar sute de profiluri care folosesc masiv această strategie de a contacta anonim mass-media occidentală. Cele mai multe dintre acestea sunt conturi piratate după ce au fost abandonate de proprietarii lor. Postările se succed uneori în ritm de una pe minut, pentru a inunda mai bine rețelele, semn că aceste conturi au fost preluate de „roboți”, notează AFP.
Analiza efectuată de AFP a mai dezvăluit că acele conturi obscure care cer presei occidentale să verifice dezinformările sau falsurile le vor publica ele însele ceva timp mai târziu. „Jafuri în catacombele Parisului comise de un ucrainean, deturnarea ajutorului militar acordat Ucrainei, graffitiuri trunchiate sau inventate cu Zelenski și reclame false în Times Square” – toate aceste postări îi ia la țintă mereu pe ucraineni și caută să inducă ideea că europenii și americanii au obosit să ajute Kievul, constată AFP.
Potrivit unor verificări făcute de AFP, majoritatea acestor imagini au fost distribuite pentru prima dată de internauții ruși, în special pe Telegram și pe bloguri de actualitate.
Matematicianul David Chavalarias, director de cercetare la CNRS (Centrul Național de Cercetare Științifică), consideră că „Operațiunea Matrioșka” este o „tactică de diversiune care vizează verificatorii de informații” pentru „a-i ține ocupați pe subiecte neimportante și greu de verificat”. În opinia sa, un alt obiectiv al acestei operațiuni este de a oferi vizibilitate unor dezinformări și falsuri.
Înșelăciunea – O campanie de tip nou a fost observată pe Facebook în noiembrie 2023. Era vorba de o campanie publicitară care folosea fotografii cu personalități de renume mondial însoțite de presupuse reflecții din partea acestora. Printre personalitățile citate fals figurează Ronaldo, Lady Gaga sau Jennifer Lopez. Citatele atribuite personalităților sunt defavorabile ucrainenilor. De exemplu, un citat atribuit Selenei Gomez spune că „De fiecare dată când ucrainenii primesc bani, totul merge prost”.
Într-o notă similară, Centrul de Analiză a Amenințărilor din cadrul Microsoft a descoperit o campanie rusească de înșelare a actorilor americani prin intermediul Cameo, o platformă care pune în legătură vedetele cu fanii pentru transmiterea unui mesaj personalizat. Mai exact, unii actori au fost contactați pentru a face un astfel de mesaj pentru un anume Vladimir care se presupune că lupta cu dependența de droguri. „Sper că vei primi ajutorul de care ai nevoie. Multă dragoste, Vladimir, ai grijă de tine”, a spus Elijah Wood fără a-și da seama că acest mesaj va fi editat cu emoji și logouri media pentru a fi distribuit pe rețelele sociale într-o operațiune împotriva lui Volodimir Zelenski, pe care propaganda lui Putin l-a numit în mod tendențios „drogat”, așa cum procedează cu toți cei care se opun liderului de la Kremlin. Priscilla Presley, Dean Norris și Kate Flannery au căzut la rândul lor în această capcană.
În ceea ce privește Rusia, populația a fost total izolată de sursele independente și străine de informare și supusă doar retoricii Kremlinului. Mai multe măsuri au fost luate, atât împotriva presei, cât și împotriva rețelelor sociale, pentru a împiedica scăparea în spațiul informațional rusesc a vreunei informații în dezacord cu versiunea Kremlinului. În plus, presa de propagandă a primit și un ghid de redactare a materialelor despre „operațiunea militară specială”.
A treia zi de la lansarea invaziei, Roskomnadzor – Serviciul Federal pentru Supravegherea Comunicaţiilor în Rusia – a ordonat ștergerea materialelor despre civilii uciși de armata rusă în Ucraina sau care conțineau termenii „invazie”, „ofensivă” sau „război”, amenințând în caz contrar cu amenzi grele sau blocarea site-urilor. Termenul impus era de „operațiune militară specială”.
Pe 4 martie 2022, Vladimir Putin a promulgat o lege adoptată în unanimitate de Duma de Stat care limitează sever libertatea de exprimare și accesul la informații. Legea prevede până la 15 ani de închisoare pentru oricine publică „informații false” despre armata rusă. Ulterior, legea a fost înăsprită cu confiscarea bunurilor și banilor. Potrivit OVD-Info, care monitorizează represiunea din Rusia, 19.855 de persoane au fost reținute în urma unor proteste anti-război, iar 896 au fost condamnate, printre care și istoricul și disidentul Vladimir Kara-Murza. De teama represiunii, mulți critici ai regimului Putin au fost forțați să părăsească Rusia. În același timp, numeroase publicații au fost nevoite să-și înceteze activitatea în Rusia din cauza unor persecuții care încep de obicei prin includerea în registrul „agenților străini” și catalogarea ca „organizații extremiste”.
Citeşte şi: Moscova acuză British Council de spionaj pentru Ucraina
Pe lângă subjugarea presei, regimul Putin a interzis rețelele de sociale occidentale precum Facebook, Instagram și Twitter „din cauza activității extremiste”. Aceste rețele sunt acuzate că au permis publicarea de mesaje violente împotriva armatei ruse și a oficialilor de la Moscova.
Acestea sunt doar o mică parte din măsurile luate de Kremlin pentru a elimina din Rusia orice informație care nu este în acord cu versiunile sale asupra războiului din Ucraina și situației internaționale.
În plus, regimul Putin a luat măsuri pentru consolidarea societății ruse în jurul viziunilor sale, revizuind manualele de istorie, intensificând educația patriotică și introducând pregătirea militară obligatorie în școli.