Curtea Supremă a deschis calea miercuri pentru transferul documentelor legate de acţiunile preşedintelui Donald Trump din 6 ianuarie 2021 către comisia de anchetă parlamentară însărcinată să facă lumină asupra rolului său în atacul asupra Capitoliului, informează joi AFP, potrivit agerpres.
Cea mai înaltă instanţă din Statele Unite a respins, cu o majoritate de opt judecători din nouă, încercarea fostului preşedinte de a menţine confidenţialitatea arhivelor Casei Albe într-o scurtă hotărâre fără motivaţii.
Citeşte şi: CIA: ‘Sindromul Havana’ nu este a priori imputabil unei puteri străine – Black News
Aceste sute de pagini de documente includ, printre altele, listele persoanelor care l-au vizitat sau l-au sunat pe Donald Trump 6 ianuarie 2021, precum şi notiţele luate în timpul acestor discuţii.
Decizia Curţii Supreme reprezintă o victorie considerabilă pentru comisia specială a Camerei Reprezentanţilor care este angajată într-un adevărat război de gherilă judiciară cu fostul preşedinte şi apropiaţii acestuia.
Membrii comisiei de anchetă, în majoritate democraţi, urmăresc să stabilească care a fost rolul preşedintelui Trump în atacul susţinătorilor săi asupra sediului Congresului în momentul în care aleşii certificau victoria adversarului său democrat Joe Biden la alegerile prezidenţiale.
Citeşte şi: Pentru testarea Covid, nasul poate să nu fie întotdeauna cea mai bună soluţie – Black News
Comisia se află într-o cursă contracronometru deoarece doreşte să îşi poată face publice concluziile înaintea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului, care vor avea loc în mai puţin de un an, şi în urma cărora republicanii ar putea recâştiga controlul asupra Camerei şi să pună capăt anchetei.
Donald Trump, care continuă să fie un personaj central în tabăra republicană şi nu exclude să candideze la preşedinţie în 2024, a încercat să blocheze activitatea comisiei de anchetă invocând o prerogativă a puterii executive care face posibilă protejarea confidenţialităţii comunicărilor sale. În opinia sa, această prerogativă se aplică inclusiv foştilor preşedinţi. Instanţele federale i-au respins însă demersul, subliniind că actuala putere executivă nu a considerat necesar să folosească această prerogativă pentru a-şi proteja arhivele. Curtea Supremă, care are trei magistraţi din nouă numiţi de Donald Trump, le-a validat deciziile.
