Un „agent sub acoperire” care nu a existat niciodată, salarii plătite ani la rând din bani publici, avansări în grad, premii și protecție la vârful sistemului – acestea sunt elementele centrale ale unui dosar exploziv din Republica Moldova, în care instanța a constatat că angajarea lui Dorin Damir în Poliție a fost fictivă. Judecătorii au reținut legături directe cu exponenți ai puterii din perioada Plahotniuc, vorbind despre loialitate politică, abuz în serviciu și folosirea instituțiilor statului în scopuri care nu aveau legătură cu legea sau siguranța publică.
Angajat fictiv în Poliție, Dorin Damir a primit distincții și un pașaport cu alt nume. Europa Liberă a studiat sentința și a aflat cine și cum a simulat activitatea „agentului sub acoperire” și de ce judecătorii n-au crezut că a fost racolat să adune informații despre nașul său Vladimir Plahotniuc.
Avocații celor trei spun că vor contesta sentința la Curtea de Apel, motivând că clienții lor pledează nevinovați.
Damir, angajat să adune informații despre Plahotniuc?
Judecătorii au constatat că angajarea lui Dorin Damir, în 2017, în Direcția nr.5 a Inspectoratului Național de Investigații (INI) a fost fictivă și că acesta (Damir), Alexandru Pînzari și Valeriu Cojocaru au comis abuz de serviciu. Dorin Damir a fost angajat într-o funcție inexistentă de ofițer superior sub acoperire în secția 1 „K” din cadrul Direcției nr.5, care se ocupa de verificarea candidaților la funcțiile de judecător, a jurnaliștilor acreditați și a angajaților instituțiilor diplomatice.
În opinia procurorilor, Damir l-a instigat pe Pînzari să comită infracțiunea „prin influența conferită de statutul său social de fin de cununie al lui Vladimir Plahotniuc, care era președinte al Partidului Democrat – partid de guvernământ în acea perioadă”. În același timp, judecătorii au menționat că Pînzari a fost autorul infracțiunii, Cojocaru – complice și că ambii au „manifestat loialitate față de exponenții puterii”.
În timpul investigațiilor, oamenii legii au stabilit că, în 1992, Dorin Damir a studiat la Academia de Poliție împreună cu Alexandru Pînzari și Alexandru Jizdan (în 2017, primul era șeful IGP, iar al doilea – ministrul Afacerilor Interne). Damir însuși le-a spus judecătorilor că cu câțiva ani înainte de a veni în Direcția nr5. a activat în departamentul de crimă organizată și corupție, unde „a lucrat mult cu agentura, cu sursele de informație”.
În cadrul ședințelor de judecată, Pînzari susținea că a vrut să-l angajeze pe Damir pentru că, știind că era la acel moment „în dezacord cu Plahotniuc”, voia să-l înroleze ca agent sub acoperire pentru a documenta acțiunile pretins ilegale ale oligarhului și ale guvernanților. Valeriu Cojocaru și Dorin Damir susțineau în instanță că ideea angajării ultimului îi aparține lui Pînzari.
Versiunea nu le-a părut credibilă judecătorilor: „Nici inculpatul Alexandru Pînzari, nici inculpatul Dorin Damir nu au putut comunica instanței vreun caz în care ar fi participat în vreo anchetă de acest fel”.
Rapoartele agentului „Holrio”
De fapt, de procesul de angajare a lui Damir s-a ocupat șefa de atunci a serviciului de supraveghere a Secției 1 „K”, Ana Railean. Aceasta a povestit judecătorilor că a primit indicația de a-l angaja pe Damir de la Valeriu Cojocaru, care i-a transmis și o parte din actele acestuia. De obicei, Ana Railean se deplasa la domiciliul viitorului angajat și discuta cu vecinii, сa să afle cum îl caracterizează. În acest caz, martora susține că șeful direcției i-a spus să nu facă verificări, dar să scrie că „totul este bine”.
Damir i-a transmis personal o parte de documentele pentru angajare, tot el și-a ales pseudonimul „Holrio”. Ana Railean a mai povestit că angajații secției nu aveau birouri, pentru că era necesar să le fie asigurată confidențialitatea. De aceea, se întâlnea cu ei, inclusiv cu Damir, în oraș, de exemplu, în automobilul de serviciu, unde le transmitea acte pentru semnare sau salariul.
În timpul investigației, oamenii legii au găsit doar patru rapoarte, fiecare de câte o filă, pe care Damir le-ar fi întocmit în 2017. În unul din ele, acesta anunța că în septembrie 2017 Rusia vrea să atace Ucraina prin Odesa și că în regiunea transnistreană vor veni în curând 300 de militari ruși. În altul – că ambasadorul Moldovei în Rusia, Andrei Neguța, denigrează imaginea țării în presă. De asemenea, Dorin Damir a informat conducerea secției că un cetățean moldovean luptă în Donbas și că în Găgăuzia va veni o delegație din Rusia, inclusiv un agent al serviciului de informații militare. Niciunul din aceste documente nu conținea date despre vreo cauză penală în cadrul căreia a fost obținută informația, iar pe fiecare raport era aplicată mențiunea că informațiile nu s-au adeverit.
În ședința de judecată, Damir a declarat că a oferit informații mai mult decât pentru patru rapoarte. La rândul său, Valeriu Cojocaru a susținut că agentul „Holrio” a comunicat mai multe informații operative, care au permis „contracararea tentativelor de destabilizare a situației social-politice în țară”. În același timp, fostul șef al Direcției nr.5 a spus că niciodată nu s-a întâlnit cu Dorin Damir și nu i-a trasat nicio sarcină, iar „persoana de legătură” era Ana Railean.
Șeful de atunci al Secției 1 „K”, Ion Cojocaru, audiat ca martor, a declarat că nu-l cunoștea pe Dorin Damir și, în genere, nu știa că ar fi fost angajat în secția respectivă.
Ana Railean a spus în instanță că ea întocmea rapoarte din numele lui Damir, în baza informațiilor pe care i le comunica acesta. Judecătorii au observat că în timpul anchetei ea susținea că rapoartele i-au fost dictate de Valeriu Cojocaru. „Completul consideră că la baza sentinței urmează a fi puse declarațiile martorului date la etapa urmăririi penale, care explică în mod rezonabil lipsa semnăturii «agentului»”, au menționat judecătorii.
Călătorii, premii și avansări în grad înainte de termen
În total, Dorin Damir „a fost angajat” în cadrul Direcției nr.5 mai bine de doi ani, mai exact, din iunie 2017 până în septembrie 2019. În această perioadă, de două ori a fost avansat în grad înainte de termen, ajungând inspector principal, apoi comisar. De asemenea, a primit distincțiile „Crucea meritul polițienesc clasa II” și „Medalia pentru combaterea criminalității clasa II”, trei premii în valoare de la 1,4 mii până la 6 mii de lei și ajutor material de aproximativ 3,7 mii de lei. În opinia acuzării, toate acestea i-au fost oferite neîntemeiat, pentru că Damir nu realiza nicio activitate.
Totodată, pentru această perioadă, Damir a ridicat salarii în valoare totală de aproape 170 de mii de lei. Procurorii au stabilit că a fost remunerat inclusiv pentru 62 de zile în care nu s-a aflat pe teritoriul Moldovei, de exemplu, pentru perioada 27 iulie 2019 – 2 august 2019, când era la Nice, în Franța. Au constatat, de asemenea, că în timp ce figura ca angajat al Poliției, Dorin Damir mai era salariat în două societăți comerciale și la Asociația de lupte „FIGHTING ENTERTAINMENT ASSOCIATION” (FEA), „ aflându-se astfel în situația de incompatibilitate în exercitarea unei funcții publice”.
Pentru acest fapt, procurorii i-au învinuit pe cei trei (Damir, Pînzari și Cojocaru) și de delapidarea averii străine. Judecătorii însă i-au achitat pe acest capăt de acuzare. Ei au menționat că, recunoscându-i vinovați de abuz de serviciu, deja au constatat că cei trei au prejudiciat statul cu 170 mii de lei, obligându-i să întoarcă acești bani. De asemenea, magistrații au explicat că Damir „nu avea scopuri de cupiditate”, iar potrivit martorului Ana Railean, se întâmpla ca el să nu-și ridice salariu câte două luni. De asemenea, Valeriu Cojocaru spunea că Damir s-a angajat din „ambiție personală”.
Dorin Damir a fost învinuit și de traversarea ilegală a frontierei de stat, pentru faptul că pe 22 august 2018 a zburat la Kiev utilizând pașaportul primit la serviciu, cu numele Dumitru Busuioc, revenind în aceeași zi la Chișinău. Pînzari și Cojocaru au fost acuzați că au fost complici, favorizând trecerea ilegală a frontierei. Și în acest caz сei trei au fost achitați, judecătorii explicând că Damir nu a eludat controlul la frontieră și a prezentat un document emis de organele competente ale statului.
Recunoscuți vinovați, dar scutiți de pedeapsă
În același timp, episodul ce ține de perfectarea pentru Dorin Damir a unui buletin de identitate, pașaport și permis de conducere cu o altă identitate a fost calificat drept falsificarea actelor. În acest caz, magistrații au fost de acord cu aprecierile procurorilor. Ei au explicat că Alexandru Pînzari a trimis de două ori Agenției Serviciilor Publice informații false despre necesitatea perfectării actelor codificate pentru agentul „Holrio” pe motiv că acesta ar fi participat la măsuri speciale de investigație. Într-un caz documentul a fost semnat și de Valeriu Cojocaru, iar în al doilea caz – de adjunctul lui.
Legea spune că pentru a-i fi oferite acte de identitate noi ofițerul urma să aibă o misiune, iar măsurile speciale de investigație urmau să fie aprobate de procuror și un judecător de instrucție. Completul a menționat că a stabilit că angajarea lui Dorin Damir a fost una fictivă, astfel că solicitările de a-i fi eliberate acte codificate au fost neîntemeiate. Cei trei au fost recunoscuți vinovați de falsificarea actelor, Damir fiind calificat ca instigator, iar Pînzari și Cojocaru – drept coautori. Magistrații nu le-au stabilit nicio pedeapsă, menționând că este vorba de o infracțiune ușoară și că a expirat termenul legal de atragere la răspundere penală – doi ani de la săvârșirea faptei.
Versiunea procurorilor că Dorin Damir a avut acces la documente secretizate, deși nu i-a fost perfectat accesul la secretul de stat, nu a fost confirmată. Completul de judecată a ajuns la concluzia că la momentul semnării înscrisurilor de serviciu de către Dorin Damir acestea nu erau atribuite la secret de stat, formalitățile fiind îndeplinite ulterior semnării.
Procurorul Dumitru Ștefîrță a solicitat pedepse a câte 5 ani de închisoare pentru Damir și Pînzari, iar pentru Cojocaru – 4 ani de închisoare cu suspendare. Judecătorii au menționat că pentru abuz de serviciu legea prevede de la 2 până la 6 ani de închisoare și au stabilit o pedeapsă „de mijloc” – câte trei ani de detenție, motivând prin „necesitatea preîntâmpinării comiterii pe viitor a altor infracțiuni asemănătoare”. „Pedeapsă pe un termen mai mare nu se justifică, având în vedere că aceasta nu va fi suspendată”, au explicat magistrații. De asemenea, ei le-au interzis celor trei condamnați să ocupe funcții publice timp de patru ani.
Anchetă preluată de Rador Radio România.
