Unul dintre pilonii principali ai tranziției verzi este planul de dezvoltare a sistemului de transport al energiei electrice pe 10 ani, care include patru interconexiuni esențiale cu România, a declarat ministrul Energiei Dorin Junghietu, în cadrul panelului „Agenda Verde și Conectivitate Sustenabilă (Cluster IV)” al Conferinței „Raportul de Extindere 2025: progrese și priorități de viitor ale Republicii Moldova”, transmite MOLDPRES.
Ministrul a menționat vă proiectul liniei electrice Vulcănești–Chișinău, denumită și linia independenței energetice, este aproape finalizat.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
„Fundațiile pentru piloni sunt gata, iar lucrările la stațiile electrice din Chișinău și Vulcănești au ajuns la 75%, respectiv 60%. Cu pași siguri, ne apropiem de finalizarea acestei etape”, a declarat Junghietu.
Un alt proiect strategic este interconectorul Bălți–Suceava, care va permite integrarea unui volum mai mare de energie regenerabilă în rețea.
„Pe partea română, etapa de proiectare este finalizată, iar în Republica Moldova s-au primit ofertele pentru licitație. Estimăm că până la sfârșitul anului va fi desemnat câștigătorul, iar lucrările vor începe la începutul lui 2026. Linia ar putea fi finalizată până în 2027”, a adăugat ministrul.
Junghietu a menționat că alte două proiecte – interconectorul Strășeni–Gutinaș, finanțat integral de Guvernul Statelor Unite, și linia Nistru–Bălți – sunt în etape avansate de planificare și urmează să fie implementate până în 2030.
„Aceste interconexiuni ne vor permite o integrare mai amplă cu sistemul electroenergetic european și, pe termen mediu, ne vor apropia de statutul de membru deplin în rețeaua ENTSO-E, alături de Ucraina”, a subliniat ministrul Energiei.
„Infrastructura este scheletul tranziției energetice, iar reformele legislative vor completa acest proces”
Dorin Junghietu a menționat că infrastructura energetică joacă un rol central în tranziția verde a Republicii Moldova și în procesul de interconectare cu rețelele europene.
„În mijlocul tranziției verzi se află infrastructura – de transport, de distribuție și de furnizare a energiei electrice. Societatea noastră avansează rapid spre urbanizare, iar numărul tot mai mare de autoturisme și camioane are un impact semnificativ asupra mediului. De aceea, promovăm electrificarea transportului, inclusiv a trenurilor și autobuzelor urbane”, a explicat Junghietu.
El a menționat că, deși combustibilii fosili vor mai fi prezenți o perioadă în sectoare precum industria farmaceutică și încălzirea, Republica Moldova trebuie să accelereze tranziția către surse regenerabile de energie, în conformitate cu Planul Național Integrat de Energie și Climă și Strategia Energetică Națională.
Concluziile Comisiei Europene la capitolul 15 – Energie. Progrese și provocări
În raportul de extindere al Comisiei Europene se menționează că Republica Moldova a înregistrat progrese semnificative în sectorul energetic, în special pe piața de energie electrică și gaze, aliniindu-se la pachetul Uniunii Europene privind integrarea energetică și adoptând Planul Național pentru Energie și Climă, în februarie 2025.
Citește și: Noua lege europeană privind libertatea presei: ce schimbări se produc în UE
Au fost promovate reforme importante, printre care diversificarea surselor de aprovizionare cu energie, eliminarea treptată a dependenței energetice, adoptarea Legii energiei electrice și separarea în curs a rețelelor de transport MoldovaGaz și MoldovaTransgaz. De asemenea, au fost lansate licitații importante în domeniul energiei regenerabile, iar Centrul Național pentru Energie Durabilă este deja operațional, concentrându-se pe eficiența energetică și renovarea clădirilor.
Totuși, Comisia notează că persistă provocări în ceea ce privește punerea în aplicare a Planului Național pentru Energie și Climă, investițiile în capacități de echilibrare și avansarea proiectelor de interconectare cu rețeaua energetică a Uniunii Europene. Coordonarea între infrastructură și planificarea energetică este esențială pentru integrarea Republicii Moldova în piața internă a energiei din UE.
