Bulgaria a devenit joi cel de-al 21-lea stat membru al zonei euro, în pofida opoziţiei a jumătate din electorat, rămânând doar câteva ţări membre UE care nu au adoptat încă moneda unică, transmite Reuters, potrivit stiripesurse.ro.
Deşi sprijinul public pentru euro este ridicat în unele din restul statelor membre UE care nu au aderat încă, inclusiv Ungaria, partidele eurosceptice din coaliţiile aflate la guvernare şi parlamentele vor ezita probabil la extinderea zonei euro în viitorul apropiat.
Vezi şi: VIDEO Un moldovean a murit după explozia unei petarde în Italia – Stiripesurse.md
Ţările membre UE care nu au adoptat încă moneda unică sunt România, Polonia, Cehia, Ungaria, Suedia şi Danemarca.
România are dificultăţi cu reducerea celui mai ridicat deficit bugetar din UE, ceea ce înseamnă că va avea nevoie de câţiva ani pentru a-şi stabiliza finanţele şi a avea perspective realiste în vederea aderării la zona euro. Conform sondajului Eurobarometru efectuat pentru Comisia Europeană, sprijinul public pentru euro este de 59%.
Totuşi, pe fondul inflaţiei ridicate, a măsurilor de austeritate şi creşterii în sondaje a extremei drepte, subiectul a dispărut din discuţiile publice.
Aproximativ 72% din publicul ungar sprijină adoptarea euro, conform sondajului Eurobarometru efectuat pentru Comisia Europeană şi dat publicităţii în noiembrie. Este cel mai ridicat nivel de sprijin din restul statelor membre UE care nu au aderat încă, în pofida euroscepticismului premierului Viktor Orban.
Liderul Opoziţiei, Peter Magyar, a dat asigurări că va orienta ţara spre aderarea la moneda unică dacă va câştiga viitoarele alegeri.
Totuşi, Ungaria are cea mai ridicată pondere din PIB a datoriei în rândul statelor membre UE din afara zonei euro, în timp ce reducerea deficitului după pandemie a stagnat, pe fondul cheltuielilor majore ale premierului Viktor Orban înaintea alegerilor.
Chiar dacă ar îndeplini toate criteriile pentru aderare, adoptarea de către Ungaria a monedei unice nu ar fi posibilă fără o majoritate parlamentară solidă, în condiţiile în care Orban, care se opune unei integrări mai extinse în UE, a inclus în Constituţie că forintul este moneda naţională a Ungariei.
În Polonia, sprijinul public pentru euro este de 45%, iar ministrul de Finanţe, Andrzej Domanski, a declarat că Varşovia nu se pregăteşte de adoptarea monedei unice deoarece cea mai mare economie UE din afara zonei euro “este mulţumită să aibă propria monedă”.
Jaroslaw Kaczynski, liderul celui mai mare partid din Opoziţie, a avertizat că oricine se străduieşte să conducă ţara spre adoptarea euro este “un inamic mortal al Poloniei”.
În Cehia, sprijinul public pentru euro este de 30%, iar Guvernul nu intenţionează să ia măsuri pentru adoptarea monedei unice. Datoria Cehiei ca procent din PIB încă este mult mai scăzută faţă de majoritatea statelor membre UE din zona euro, deci pentru mulţi aderarea ar spori riscul preluării responsibilităţii pentru ţările puternic îndatorate.
Premierul Andrej Babis era un om de afaceri pro-euro la începutul carierei sale politice dar de atunci a ajuns la o poziţie de euro-sceptic. Acum el propune să includă în Constituţie că moneda naţională a ţării este coroana cehă.
În Suedia, doar un mic partid face campanie pentru euro, în timp ce populiştii, al doilea mare grup din Parlament, al căror sprijin este crucial pentru Guvernul minoritar, se opun, ceea ce înseamnă că orice dezbatere în legătură cu aderarea la euro va rămâne probabil pur academică.
Suedia a aderat la UE în 1995 dar în cadrul unui referendum din 2003 a fost respinsă adoptarea euro cu o majoritate de 56% la 42%. Sprijinul public pentru euro este de 39%.
Danemarca, care a aderat la UE în 1973, este singurul membru al blocului comunitar care are o derogare privind euro, ceea ce înseamnă că are dreptul să rămână în afara zonei euro chiar dacă îndeplineşte toate criteriile. Sprijinul public pentru euro este de 33%.
