Tatăl lui Molly Russell, o tânără de 14 ani depresivă care s-a sinucis în 2017, a apreciat luni drept “puţin convingător” răspunsul reţelelor sociale, al căror rol în tragedie a fost recunoscut, notează AFP, potrivit agerpres.
Molly Russell a murit în noiembrie 2017. Încercând să înţeleagă gestul său, rudele ei au descoperit că a fost expusă pe reţelele de socializare, în principal Instagram şi Pinterest, la numeroase conţinuturi evocând sinuciderea, depresia şi automutilarea.
Vezi şi: Barajele rutiere continuate la o zi după prelungirea stării de urgenţă în Peru – VIDEO – Black News
La sfârşitul lui septembrie 2022, justiţia britanică a pus sub semnul întrebării rolul jucat de conţinutul văzut de adolescentă în sinuciderea ei, în urma unei proceduri care a relansat dezbaterea asupra influenţei acestor platforme şi algoritmilor acestora.
Procurorul care anchetează morţile suspecte (coroner) a trimis apoi un raport companiilor precum Meta, Pinterest, Twitter şi Snapchat, precum şi guvernului britanic, îndemnând la o revizuire a algoritmilor utilizaţi de site-uri pentru a furniza conţinut.
Dar reacţia reţelelor sociale a fost “puţin convingătoare şi puţin surprinzătoare”, a reacţionat Ian Russell, tatăl lui Molly, într-un interviu acordat agenţiei PA, publicat luni.
“Răspunsurile variază, dar în general sunt puţin convingătoare şi mi se pare că denotă o abordare +business as usual+”, a adăugat el.
Pentru el, ceea ce Meta propune în răspunsul său către procuror, în special introducerea de notificări care încurajează utilizatorii să întrerupă şi să se gândească la răspunsul lor înainte de a comenta, nu este suficient de semnificativ.
“Desigur, este un pas înainte şi un ajutor, dar este într-adevăr suficient pentru a face o schimbare semnificativă?”, s-a întrebat Ian Russell. “Aceste măsuri sunt doar minore”, a mai spus el.
Citeşte şi: Au fost găsite cutiile negre ale avionului prăbuşit în Nepal – Black News
În cursul procedurii de “inquest” pentru a stabili cauzele morţii lui Molly, justiţia a estimat că conţinuturile văzute de tânără “nu erau sigure” şi “nu ar fi trebuit niciodată să fie accesibile unui copil”.
În loc să califice moartea ei drept sinucidere, procurorul a considerat aşadar că tânăra “a murit în urma unui act de automutilare, în timp ce suferea de depresie şi de efectele negative ale conţinutului văzut pe internet”.
