Un grup de aproximativ 1.000 de persoane se îndreaptă spre nord, plecând din Tapachula, cu scopul de a rămâne în Mexico City, în loc să treacă granița către teritoriul american, scrie El Pais.
„Și de ce aș vrea să merg în Statele Unite? Ei ne urăsc acolo! Tot ce vreau este să ajung în Mexico City, unde mă așteaptă prietenul meu, și să-mi construiesc o viață acolo.” Esther López Hernández, o cubaneză în vârstă de 37 de ani, a mers pe jos mai mult de 15 km în ultimele patru ore și pare obosită. Ea împinge un cărucior albastru în care se află fiica ei de doi ani, în timp ce celălalt fiu al ei, Ernesto, în vârstă de 18 ani, merge pe lângă ea. Cei trei călătoresc într-o caravană de aproximativ 1.000 de migranți care a plecat în această dimineață din Tapachula, la granița sudică a Mexicului, și care nu mai încearcă să ajungă în Statele Unite, ci mai degrabă să rămână în capitala mexicană, potrivit stiripesurse.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
Este o priveliște ciudată, deoarece, cel puțin în ultimii opt ani, zeci de caravane au plecat din acest loc cu un singur scop: să treacă granița de nord și să ajungă pe teritoriul american. Dar așa-numitul „efect Trump” – adică teama de politicile anti-imigrație ale președintelui SUA – a avut un efect de neimaginat până de curând: migranții nu mai caută un nou viitor acolo.
Caravana care a plecat miercuri era formată în majoritate din cubanezi. Acest lucru o face și mai neobișnuită. Migranții cubanezi încearcă de obicei să se stabilească în state americane precum Florida sau New York, unde au comunități și rădăcini familiale de lungă durată.
Înainte de plecare, un grup de lideri care conduceau caravana a ținut o scurtă conferință de presă pentru a transmite un mesaj comun: „Plecăm din Tapachula pentru că suntem blocați aici. Nu ne dau documente pentru a locui aici în mod oficial, iar pentru a le obține trebuie să plătim până la 20.000 de pesos (aproximativ 1.000 de dolari). Nu încercăm să ajungem în Statele Unite”, a spus Diana, una dintre purtătoarele de cuvânt ale caravanei.
De când Trump a preluat funcția, fluxul migrator către Statele Unite a scăzut drastic. Activștii de la frontiera sudică raportează o scădere de până la 80%. Acest lucru este evident de-a lungul râului Suchiate, care separă Mexicul de Guatemala: acolo unde înainte existau tabere cu sute sau mii de migranți care așteptau să treacă, acum nu mai este aproape nimeni. Iar cei puțini care trec o fac în secret.
Acest lucru se reflectă și în caravane: între octombrie și ianuarie, în cele patru luni înainte de preluarea mandatului de către Trump, 15 caravane au plecat din Tapachula. De la noua învestire, doar două au plecat. În aceste ultime cazuri, purtătorii de cuvânt care conduceau grupurile au declarat că nu doreau să ajungă în Statele Unite, ci să rămână în Mexic.
López, femeia care călătorește cu cei doi copii ai ei, a lucrat în Tapachula în ultimele nouă luni într-un restaurant unde câștiga 150 de pesos mexicani pe zi (aproximativ opt dolari la cursul de schimb actual). Ea spune că nici măcar asta nu era suficient pentru mâncare, așa că în ultimele săptămâni a trebuit să renunțe la chirie și să se mute într-un adăpost. „Nu poți să-ți câștigi existența aici”, a spus ea.
EL PAÍS a vorbit cu aproximativ 20 de migranți care călătoreau în caravana de miercuri, și toți au spus că vor să rămână în Mexic, dar nu mai suportă să trăiască în Tapachula. Ei au mai spus că, în ultimele luni, a devenit imposibil să soliciți rezidența umanitară la granița sudică. Unii au spus că au așteptat între trei și zece luni fără niciun rezultat. „Ultima mea programare a fost acum peste o lună și abia acum primesc a treia semnătură. Vă puteți imagina cât timp mai trebuie să aștept aici?”, a spus o cubaneză pe nume Yoalmi, care călătorește împreună cu soțul și cei doi copii.
Potrivit migranților, lentoarea Comisiei mexicane pentru asistența refugiaților se datorează unei rețele de corupție: în afara sediului, există întotdeauna unul sau doi avocați care se oferă să accelereze procesul în schimbul unei taxe care poate varia de la 3.000 la 20.000 de pesos mexicani (150-1.000 de dolari).
„Nu ne vor în Statele Unite. Am văzut videoclipuri în care îi prind și îi bat pe migranți ca și cum ar fi criminali. Nu vreau să merg acolo. Vreau să rămân aici”, a insistat López. „Nu știu de ce, dacă Tapachula face parte din Mexic, nu ne lasă să intrăm. Deja ne-au lăsat să intrăm. Acum vrem doar o viață mai bună decât cea pe care o avem aici”, spune López.
Citește și: Noua lege europeană privind libertatea presei: ce schimbări se produc în UE
Alți migranți au spus că se tem de Donald Trump. Ca Ashley și Claudia, două cubaneze care călătoresc împreună de trei luni. Au plecat din Havana la începutul lunii iulie și au primit ajutor de la rudele lor din Statele Unite pentru a-și finanța călătoria. Dar nu vor să se alăture familiei lor acolo. Scopul lor este să rămână în Mexico City și să deschidă un magazin alimentar. „Familia noastră ne spune că este periculos acolo [în SUA]. Nici măcar nu poți ieși la muncă. Este mai bine pentru noi să rămânem”, a spus Ashley.
Scăderea fluxului de migranți către Statele Unite, pe care Trump o speră, este o sabie cu două tăișuri pentru cei aflați pe traseu: îi obligă să călătorească în grupuri mici, ceea ce înseamnă o expunere mai mare la crima organizată. „Călătorim într-o caravană pentru că este singura modalitate de a nu fi răpiți. Pentru că se spune că, pe drum, traficanții de droguri te vor răpi”, spune Claudia. Între timp, ea continuă să meargă.
