Parlamentul de la Atena a ales-o miercuri pe Ekaterini Sakellaropoulou în funcţia de preşedinte al Greciei, prima femeie care ocupă acest post în istoria ţării, transmit AFP şi Reuters, potrivit agerpres.
”Ekaterini Sakellaropoulou este aleasă preşedinte al Republicii”, a declarat preşedintele parlamentului grec, Costas Tassoulas, la finalul votului.
Citeşte şi: ONU salută formarea noului guvern libanez
Până în prezent preşedinte al Consiliului de Stat, Sakellaropoulou (63 de ani), specialistă în drept al mediului, a reunit în primul tur de scrutin voturile a 261 dintre cei 300 de deputaţi. Ea a fost aleasă pentru un mandat de cinci ani de deputaţii partidului aflat la guvernare Noua Democraţie (conservator), ai formaţiunii de stânga Syriza şi ai mişcării de centru-stânga Kinal.
Experimentata juristă originară din Salonic va depune jurământul pe 13 martie, în aceeaşi zi în care expiră mandatul predecesorului său în funcţia de preşedinte al Greciei, Prokopis Pavlopoulos.
Premierul Kyriakos Mitsotakis, care a propus-o pe Ekaterini Sakellaropoulou, a numit-o candidată ”a unităţii şi a progresului”.
”A sosit timpul ca Grecia să se deschidă spre viitor. Să nu ne ascundem după deget, societatea greacă încă este marcată de discriminare contra femeilor”, a declarat Mitsotakis într-un discurs televizat la 15 ianuarie.
Într-o ţară unde una din cinci femei este şomeră, Ekaterini Sakellaropoulou a devenit deja, în octombrie 2018, prima femeie ajunsă la conducerea Consiliului de Stat (cea mai înaltă instanţă judiciară din Grecia), la propunerea premierului de la acea vreme, Alexis Tsipras.
Citeşte şi: Senatul american adoptă regulile procesului de destituire a lui Trump
Licenţiată în drept constituţional şi drept al mediului la Atena şi Sorbona, această judecătoare şi fiică de judecător a apărat drepturile refugiaţilor, minorităţile şi libertăţile civile.
Fără apartenenţă politică, această feministă, divorţată şi mamă a unui copil, trece de la cele mai înalte funcţii din justiţiei în cele ale statului.
”Această numire este o reuşită semnificativă şi strategică ce va deschide noi perspective”, a scris editorialistul Elias Maglinis în cotidianul conservator Kathimerini.
