Emisiile globale de dioxid de carbon ar putea atinge un nivel record, de 36,8 miliarde de tone anul acesta, potrivit unui studiu publicat marţi în Global Carbon Budget de Universitatea Exeter din Marea Britanie, informează DPA.
Datele sunt compilate anual de o echipă formată din peste 120 de experţi, conduşi de Pierre Friedlingstein, din cadrul Global Systems Institute de la Universitatea Exeter.
Citeşte şi: Procuratura Anticorupție a finalizat urmărirea penală pornită pe numele deputatului Nesterovschi
Cifrele pentru 2023 sunt cu 1,1% mai mari decât în anul precedent şi cu 1,4% mai mari decât în 2019, ultimul an prepandemic.
Efectele schimbărilor climatice au fost resimţite aparent peste tot, în timp ce măsurile pentru reducerea emisiilor în urma folosirii combustibililor fosili a rămas ”dureros de lentă”, a spus Friedlingstein.
Nivelurile de CO2 din atmosferă au atins o medie de 419,3 părţi la un milion (ppm), cu 51% mai mult decât nivelul din 1750, începutul erei industriale.
Obiectivul de 1,5 grade Celsius stabilit prin Acordul de la Paris ar fi inevitabil ratat, a spus Julia Pongratz, unul dintre principalii autori ai raportului, de la Ludwig-Maximilians-University din Munchen.
Ea a menţionat dovezile din ultimii ani referitoare la consecinţele tragice ale schimbărilor climatice. Fiecare zecime de grad a contat, a spus Pongratz.
Bugetul de emisii de carbon disponibil pentru a asigura o şansă de 50% de a rămâne în cadrul obiectivului de la Paris va fi epuizat în şapte ani în contextul emisiilor actuale, au preconizat autorii.
Pe baza modelelor computerizate, autorii au descoperit că India emite cu 8,2% mai mult CO2 din combustibili fosili anul acesta decât în 2022, iar în prezent depăşeşte totalul emisiilor UE. China, care e responsabilă pentru 31% din totalul emisiilor de CO2, a emis cu 4% mai mult în 2023 decât a emis anul trecut.
În schimb, Statele Unite, responsabilă pentru 14% din emisiile globale de CO2, şi-a redus emisiile cu 3% pe parcursul anului curent, iar UE şi-a redus emisiile cu 7,4%.
Restul lumii demonstrează de asemenea un trend uşor pozitiv, cu o reducere de 0,4%.
Emisiile provenite din schimbarea destinaţiei terenurilor, în special în urma defrişărilor, s-au aflat ”într-un mic, dar incert declin” în ultimele două decenii, potrivit raportului.
Cele mai ridicate emisii nete de CO2 rezultate în urma schimbării destinaţiei terenurilor în perioada 2013-2022 au provenit din Brazilia, Indonezia şi Republica Democrată Congo, care împreună au contribuit cu 55% la emisiile globale nete provenite în urma schimbării destinaţiei terenurilor.
Citeşte şi: România, principala destinație a mărfurilor moldovenești
”Emisiile în urma defrişărilor permanente rămân prea ridicate pentru a fi contrabalansate de eliminarea CO2 în urma reîmpăduririlor şi împăduririlor”, este concluzia la care ajunge raportul.
Raportul remarcă pentru prima dată reduceri ale CO2 atmosferic prin măsuri tehnice, cum ar fi captarea şi stocarea dioxidului de carbon, care în prezent a ajuns abia la 0,01 megatone. ”Este o cantitate de peste un milion de ori mai mică decât emisiile curente de CO2 fosil”, se mai spune în raport.
