Episcopii nicaraguani i-au prezentat preşedintelui Daniel Ortega o propunere pentru democratizarea ţării şi speră că un răspuns va interveni cât mai repede posibil în scopul ieşirii din criză, care s-a soldat cu cel puţin 134 de morţi în cursul manifestaţiilor din Nicaragua, relatează vineri AFP, potrivit agerpres.
”Noi i-am prezentat o propunere care necesită asentimentul a numeroase sectoare ale societăţii nicaraguane şi exprimă dorinţele majorităţii populaţiei”, a explicat Conferinţa Episcopală din Nicaragua într-un comunicat citit presei de către preşedintele său, cardinalul Leopoldo Brenes.
Citeşte şi: Erdogan spune că ar putea ridica starea de urgenţă şi va bombarda o ţară vecină
”Sperăm într-un răspuns scris al său cât mai repede posibil”, în scopul de a evalua posibilitatea de a continua negocierile în vederea reluării dialogului dintre putere şi opoziţie, care a cerut îndeosebi alegeri anticipate, înainte de termenul lor prevăzut pentru 2021. Ea cere, de asemenea, înlocuirea membrilor Tribunalului electoral favorabili puterii.
Episcopia, care are un rol de mediator începând din luna mai, încercând să aducă la aceeaşi masă a discuţiilor guvernul şi opoziţia, formată din reprezentanţi ai studenţilor, întreprinderilor şi ai societăţii civile, a decis să suspende dialogul după moartea a 16 manifestanţi pe 30 mai. A doua zi, ei au anunţat că nu vor relua dialogul atât timp cât represiunea continuă.
Această nouă iniţiativă vizează ieşirea ţării din grava criza politică şi socială în care ea se află de la începutul manifestaţiilor pe 18 aprilie. Reprimate cu o mână de fier de către autorităţi, manifestaţiile s-au soldat cu 134 de morţi, potrivit Centrului nicaraguan al drepturilor omului (Cenidh).
Valul de contestare fără precedent împotriva eroului revoluţiei sandiniste, care a înlăturat dictatura în 1979, a fost declanşat de o reformă a pensiilor, abandonată ulterior, dar care s-a transformat rapid într-o mişcare generală de respingere a preşedintelui Ortega.
Citeşte şi: Canada LEGALIZEAZĂ marijuana
Aflat la conducerea ţării din 2007, după o primă etapă la putere în perioada 1979-1990, Ortega este acuzat de restrângerea libertăţilor şi confiscarea puterii. La rândul său, el denunţă ”o conspiraţie a opoziţiei” ce vizează înlăturarea lui de la putere.
Joi, presiunea s-a accentuat asupra guvernului lui Ortega odată cu anunţarea de către Washington a unor sancţiuni diplomatice împotriva unor responsabili ai poliţiei şi a unor municipalităţi, precum şi a unui cadru din Ministerul nicaraguan al Sănătăţii pentru încălcarea drepturilor omului şi subminarea democraţiei.
Cu două zile mai înainte, Adunarea generală a Organizaţiei Statelor Americane (OSA) a adoptat o declaraţie ”de sprijin faţă de poporul nicaraguan”, în care ea îi cere guvernului şi tuturor membrilor societăţii să aibă un dialog constructiv în condiţiile crizei cu care se confruntă ţara.
