Este cofeina o forță de neoprit? Stimulează creierul, este un bun antioxidant, însă excesele pot avea efecte negative
Cofeina este prezentă în mod natural în cafeaua de dimineață, iar o doză de cofeină poate da corpului și creierului nostru un impuls foarte necesar dacă ne simțim puțin leneși. Mare atenție însă, susțin specialiștii, asupra privește exceselor.
Potrivit BBC, recent o marcă de limonadă aflată la vânzare în SUA a fost retrasă din vânzare, pe fondul acuzațiilor conform cărora conținutul său de cofeină era periculos de ridicat, deși se pare că se încadra în doza zilnică de cofeină recomandată pentru adulți în această țară. Acest lucru a ridicat semne de întrebare cu privire la cât de multă cofeină este prea multă și dacă contează de unde o luăm?
Citește și : Reţeaua de socializare X autorizează de acum în mod oficial conţinuturile pornografice
Deși există un număr mare de studii care arată că unele băuturi cu cofeină au beneficii pentru sănătate, există încă o oarecare incertitudine în ceea ce privește modul în care ar trebui să o consumăm, potrivit stiripesurse.
Cum afectează cofeina organismul
În corpul nostru sunt multe funcții cruciale care acționează în permanență, inclusiv ritmul cardiac, fluxul sanguin și ciclurile de somn și de veghe. Multe dintre acestea sunt afectate de adenozină – o substanță chimică care apare în mod natural în organism și a cărei sarcină este să ne facă să fim obosiți la sfârșitul zilei.
„Adenozina este una dintre substanțele produse în mod natural în organism pentru a provoca o liniștire a activității în diferite organe care sunt supuse stresului sau care au nevoie de reducerea cererii de energie”, spune Kenneth Jacobson, șeful secției de recunoaștere moleculară de la Institutul Național de Diabet și de boli digestive și renale.
Receptorii de adenozină se găsesc pe suprafața exterioară a multor celule din organism și reacționează la niveluri variabile de adenozină în apropierea celulei pentru a trimite o comandă în interiorul celulei pentru a-și reduce nivelul de activitate. Acest lucru favorizează somnul în inimă, rinichi, sistemul imunitar și alte țesuturi.
Atunci când consumăm cofeină, aceasta este absorbită rapid în fluxul sanguin, unde depășește adenozina, împiedicând-o să se conecteze la acești receptori și să-și facă treaba. Acesta este motivul pentru care consumul de cofeină ne poate face să ne simțim mai treji și mai alerți.
Cofeina poate crește, de asemenea, nivelul altor neurotransmițători, cum ar fi dopamina și adrenalina, ceea ce vă poate face să vă simțiți mai stimulat, spune Damian Bailey, profesor de fiziologie la Universitatea South Wales din Marea Britanie.
„Creierul este ca un mușchi mare. Trebuie să execute lucruri, iar dopamina, adrenalina și cofeina îl stimulează”, explică Bailey.
Beneficiile cofeinei pentru sănătate
Există un volum imens de dovezi în jurul efectelor cofeinei asupra sănătății noastre – în special cafeaua, deoarece aceasta este unul dintre cei mai mari contribuitori de cofeină în dieta majorității populației.
O revizuire umbrelă care a analizat peste 200 de meta-analize în 2017 a constatat că consumul a trei până la patru cești de cafea pe zi a fost mai des legat de beneficii pentru sănătate decât de efecte nocive și că studiile care au găsit asocieri dăunătoare ar putea fi explicate prin proporția mai mare de băutori de cafea care fumează.
Cu toate acestea, un domeniu în care lucrurile ar putea fi puțin nuanțate este sănătatea inimii. Un studiu de populație efectuat pe aproape 19.000 de persoane a constatat că, deși consumul a mai mult de două cești de cafea pe zi a fost legat de un risc mai mare de deces din cauza bolilor de inimă în rândul persoanelor care aveau deja tensiune arterială ridicată, acest lucru nu s-a întâmplat și în cazul celor cu tensiune arterială sănătoasă.
Oamenii de știință spun că, deși consumul moderat de cafea poate reduce riscul de deces, hipertensiune arterială și insuficiență cardiacă, nu s-a constatat niciun efect clar asupra riscului de boli coronariene.
Potrivit studiului, cafeaua poate avea un efect și asupra modului în care facem exerciții fizice. Un studiu efectuat pe bicicliști amatori a constatat că aceasta poate îmbunătăți performanța fizică cu până la 1,7%. Cofeina a fost, de asemenea, asociată cu un risc mai mic de apariție a mai multor forme de cancer, boli de inimă și diabet de tip 2.
S-a constatat în mod constant că protejează împotriva depresiei și există, de asemenea, dovezi că antagoniștii adenozinei, inclusiv cafeina, care blochează receptorii de adenozină, sunt benefici pentru creierul îmbătrânit, spune Jacobson.
„Cofeina în sine și alte molecule sintetice mai puternice, asemănătoare cafeinei, au fost studiate clinic și s-au dovedit a fi benefice la oamenii cu boli neurodegenerative, inclusiv demența Alzheimer”, spune dr. Damian Bailey.
De fapt, cercetările au asociat consumul de cofeină cu o reducere cu până la 60% a riscului de apariție a bolii Alzheimer.
O explicație pentru acest lucru este faptul că îmbunătățește fluxul sanguin către creier, spune Bailey.
„Dar, deși capacitatea cofeinei de a crește fluxul sanguin către creier este un lucru bun, acest lucru poate declanșa și dureri de cap, astfel încât cofeina este un factor de risc pentru cei care suferă de migrene”, spune el.
Cafeaua a fost asociată, de asemenea, cu o compoziție sănătoasă a microbilor intestinali, în parte datorită compușilor bioactivi de polifenoli și alcaloizi – printre care se numără și cafeina – pe care îi conține. Este bine stabilit faptul că o compoziție corectă a microbiotei intestinale poate avea efecte ample asupra sănătății noastre.
Și, merită menționat, unele dintre beneficiile pentru sănătate asociate cu cafeaua nu se datorează conținutului său de cofeină. Acidul clorogenic, un compus unic al cafelei, de exemplu, ar putea sta la baza unora dintre rezultatele benefice ale cafelei pentru sănătate, în special în cazul diabetului, spune Cornelis.
Citește și : CA obține câștig de cauză față de Cinema 1 privind insuficiența de programe locale
„Datele privind populația arată cu tărie că consumul de cafea reduce diabetul, dar efectele se regăsesc și în cazul cafelei decofeinizate, deci probabil că nu are legătură cu cofeina”, spune ea.
Când nu este recomandată cofeina?
Cofeina trece și prin laptele matern la copiii care alăptează, spune Jack James, profesor la Universitatea Reykjavík din Islanda.
„Deși concentrația de cofeină din sângele sugarului este mai mică decât cea a mamei, este important de reținut că sugarii nu sunt capabili să metabolizeze cofeina”, spune el.
Cofeina nu numai că poate influența cât de dificil este să adormi, dar poate afecta și cantitatea de somn profund pe care o obții.
Expunerea bebelușilor la cofeină în acest mod îi poate face să simtă simptome de sevraj de cofeină, spune James.
Aceste simptome, adaugă el, pot apărea la șase ore după ce se abțin de la cofeină, în special în rândul consumatorilor zilnici de cofeină, iar simptomele pot include dureri de cap și iritabilitate.
Există, de asemenea, dovezi care arată că adenozina are efecte antiinflamatorii împotriva tulburărilor imunitare și inflamatorii.
Cât de multă este prea multă cofeină?
Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară EFSA sfătuiește persoanele sănătoase să nu consume mai mult de 400 mg pe zi și nu mai mult de 200 mg într-o singură băutură.
În general, consensul pare să fie că este mai bine să bei între 200 și 300 mg de cafea pe zi decât să nu o bei deloc, spune Bailey.
Dacă presupunem că o ceașcă de cafea conține 100 mg, 400 mg înseamnă patru cești de cafea pe zi – dar, spune Bailey, patru cafele albe ar depăși cu mult limita de 400 mg.
Potrivit specialiștilor, un consum moderat de aproximativ două sau trei cești de cafea pe zi nu a fost legat de efecte secundare negative grave la persoanele sănătoase.
„Este ușor să te supraîncarci cu cofeină și îți vei da seama când se întâmplă acest lucru, deoarece poți începe să te simți grețos, anxios și iritabil și să te doară capul. De asemenea, ați putea începe să simțiți contracții ventriculare premature, care sunt bătăi suplimentare ale inimii, deoarece stimulatoarele cardiace devin iritabile”, spune Damian Bailey.
De asemenea, unii oameni pot dezvolta hipertensiune arterială în urma consumului de băuturi cu cofeină.
„Dacă vă luptați să vă relaxați și vă simțiți nervos, este posibil să vă fi atins limita de cofeină, Dar adevăratul semn revelator, spune el, este dificultatea de a dormi noaptea”, încheie Bailey.
